Federaţia „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) anunţă că forma convenită împreună cu Federaţia SANITAS şi Ministerul Sănătăţii privind modificarea legislaţiei salarizării personalului din sănătate reprezintă „pragul minim obligatoriu” pentru ca proiectul să poată fi acceptat de angajaţii din sistem.

FSSR susţine că transpunerea fidelă a soluţiilor stabilite în urma negocierilor este esenţială şi avertizează că refuzul preluării acestora ar însemna eşecul dialogului social şi ar putea conduce la acţiuni sindicale de protest.

Potrivit organizaţiei sindicale, vineri, 31 iulie 2026, cu activitatea tehnică prelungită şi în ziua de sâmbătă, 1 august, Federaţia „Solidaritatea Sanitară” din România, Federaţia SANITAS şi Ministerul Sănătăţii au lucrat la identificarea unei variante comune pentru componenta de salarizare aplicabilă sectorului sanitar. Propunerile rezultate au fost transmise sâmbătă seara Ministerului Muncii, instituţia care asigură coordonarea tehnică a proiectului.

FSSR precizează că această înţelegere schimbă cadrul dezbaterii privind salarizarea din sănătate, deoarece cele două federaţii reprezentative la nivel de sector au ajuns la un pachet comun de soluţii elaborat împreună cu Ministerul Sănătăţii.

„Poziția FSSR este fără echivoc: susținem numai transpunerea integrală și fidelă a acestei arhitecturi, urmată de verificarea impactului asupra venitului total al fiecărui angajat. Nu acordăm un cec în alb niciunui inițiator și nu declarăm proiectul definitiv înainte ca forma actualizată să fie publicată”, transmite Federaţia „Solidaritatea Sanitară” din România.

Ce conţine forma convenită

Potrivit FSSR, varianta comună dezvoltă modelul negociat în anul 2023 şi urmăreşte reflectarea diferenţelor dintre unităţi sanitare, locuri de muncă, niveluri de risc şi contribuţia la continuitatea serviciilor medicale printr-o combinaţie între salarii de bază şi drepturi suplimentare.

Federaţia precizează că nu este vorba despre o simplă modificare de procente, ci despre o restructurare a salarizării în sănătate, bazată pe următoarele repere:

  1. Coeficienți diferențiați pe categorii de unități sanitare. Față de Legea-cadru nr. 153/2017, care operează cu o diferențiere limitată (ambulanță, unități clinice și unități neclinice) forma convenită introduce o clasificare mai detaliată. Scopul este ca salariul de bază să reflecte mai bine rolul unității în sistemul național de sănătate, complexitatea serviciilor și responsabilitatea asociată.
  2. Coeficienți diferențiați pe categorii de locuri de muncă. În interiorul fiecărei categorii de unități, coeficienții sunt diferențiați suplimentar după locul de muncă. Astfel, o parte din diferențele care astăzi sunt lăsate aproape exclusiv sporurilor este mutată într-o componentă mai stabilă și mai predictibilă – salariul de bază – în condițiile în care plafoanele maximale pentru sporurile aferente condițiilor de muncă au scăzut.
  3. Transferarea unei părți a recompensei pentru condiții în salariul de bază. În condițiile în care plafoanele nominale ale sporurilor pentru condiții de muncă ar scădea (de exemplu, plafonul maxim posibil de 85% ar deveni 60% în varianta convenită), diferențierea suplimentară a salariilor de bază ar recupera o parte importantă din suma transferată. Efectul trebuie judecat asupra venitului total, nu prin compararea izolată a procentelor aferente sporurilor.
  4. Limite minime garantate pentru sporurile de condiții de muncă. Este una dintre liniile roșii susținute constant de FSSR, obținută la negocierile anterioare și preluată în forma finală comună. Înscrierea intervalelor minime în lege protejează dreptul împotriva acordării pur simbolice și împotriva repetării situațiilor apărute în 2018, când unele sporuri au putut coborî la 1%.
  5. Reașezarea recompensei pentru continuitate. Forma convenită crește semnificativ plata pentru contribuția la funcționarea neîntreruptă a serviciilor medicale, inclusiv procentul aferent tarifului orar suplimentar pentru munca prestată în zilele de repaus săptămânal și de sărbătoare legală și plata gărzilor.

Ce efecte ar avea forma convenită asupra veniturilor salariale

FSSR precizează că impactul asupra veniturilor individuale depinde de categoria unităţii sanitare, locul de muncă, coeficientul aplicabil, sporul stabilit în limitele prevăzute de lege, programul de lucru şi regulile viitorului Regulament de sporuri. Federaţia subliniază că trebuie făcută diferenţa între diminuarea unei componente salariale şi evoluţia venitului total.

În privinţa angajaţilor care ar fi cei mai afectaţi de forma iniţială a proiectului de lege, FSSR prezintă următoarele situaţii:

a) Angajații din intervalul actual de spor pentru condiții de muncă 55%–85%

Scenariul-limită de risc privește angajații care îndeplinesc cumulativ trei condiții: au în prezent un spor nominal din intervalul 55%–85%, beneficiază de plafonul maxim de 85%, iar procentul real al sporului( suma efectivă raportată la salariul de bază aflat în plată — depășește 70%). Lor le sunt aplicabile următoarele situații:

a.1) În scenariul prudent, în care viitorul spor ar fi acordat la nivelul minim al intervalului, suma aferentă sporului pentru condiții poate scădea. Simulările utilizate în negociere indică însă compensarea acestei reduceri prin creșterea salariului de bază.

a.2) În scenariul acordării viitorului spor la nivelul maxim, suma aferentă condițiilor de muncă ar crește pentru angajații din primele două categorii de unități sanitare.

FSSR precizează că această concluzie nu trebuie aplicată automat tuturor angajaţilor, deoarece rezultatul individual va putea fi stabilit doar după publicarea formei finale a textului de lege, a grilelor şi a Regulamentului de sporuri.

b) Angajații care ar putea pierde încadrarea la sporul pentru condiții de muncă

În ipoteza de risc maxim a proiectului, aproximativ 30% dintre angajați ar putea pierde actuala încadrare la un spor pentru condiții, dacă Regulamentul de sporuri nu va corecta lista şi criteriile.

Pentru angajaţii care, în acelaşi timp, nu intră într-o categorie de unitate sau de loc de muncă ce determină creşterea salariului de bază, majorarea venitului salarial ar putea rămâne limitată la aproximativ 10%.

FSSR arată că orice evoluţie favorabilă faţă de acest scenariu, precum păstrarea încadrării, aplicarea unui coeficient superior sau acordarea unui nivel mai mare al sporului, ar genera o creştere salarială mai mare.

c) Angajații expuși riscului scăderii veniturilor salariale scăderii

Federaţia arată că sumele tranzitorii sau compensatorii nu protejează automat toate componentele variabile ale venitului, în special cele legate de ture, gărzi, muncă de noapte şi activitatea desfăşurată în zilele libere.

Potrivit FSSR, protecţia nu putea fi lăsată exclusiv mecanismului compensatoriu.

Forma convenită majorează recompensa pentru lucrul în zilele de repaus şi de sărbătoare legală, reducând riscul unei pierderi necompensate. De asemenea, a fost prevăzută includerea, prin arhitectura viitorului Regulament de sporuri, a angajaților aflați în situația drepturilor menținute în „cuantum”, astfel încât această categorie să nu rămână în afara protecției.

Aceasta este condiția minimă, nu forma ideală

Federaţia „Solidaritatea Sanitară” transmite că forma comună nu rezolvă automat toate problemele sistemului şi nu înlocuieşte analiza de impact, însă reprezintă un prag minim acceptabil deoarece modifică arhitectura salarizării în direcţia susţinută de organizaţie.

Potrivit FSSR, principalele elemente sunt diferenţierea mai mare a salariilor de bază, stabilirea unor limite minime garantate pentru condiţiile de muncă, o recompensare mai bună a continuităţii serviciilor medicale şi reducerea dependenţei de sumele compensatorii.

„Testul final pentru FSSR nu-l reprezintă cifra dintr-o grilă izolată, ci venitul total real de pe fluturaș, compus din salariu de bază, condiții, ture, noapte, gărzi și munca în zilele libere și comparat înainte și după aplicarea acestei legi”, transmite federaţia.

Ce urmează şi cine trebuie să răspundă

FSSR precizează că forma convenită a fost transmisă Ministerului Muncii şi solicită preluarea integrală a acesteia în varianta tehnică actualizată, precum şi asumarea ei de către instituţia sau actorii politici care vor iniţia proiectul.

În cazul în care procedura va fi una parlamentară, Federaţia „Solidaritatea Sanitară” anunţă că va solicita partidelor şi parlamentarilor transformarea soluţiei comune în amendamente şi exprimarea publică a susţinerii.

  • Ministerului Muncii îi solicităm să publice forma consolidată și să indice transparent, punct cu punct, ce a preluat din propunerea comună.
  • Ministerului Sănătății îi solicităm să apere soluțiile pe care le-a convenit cu partenerii sociali și să nu accepte diluarea lor în circuitul tehnic sau politic.
  • Partidelor și parlamentarilor le solicităm să susțină pachetul ca întreg, nu să selecteze doar componentele convenabile, lăsând neprotejate alte categorii profesionale.
  • Angajaților din Sănătate le solicităm să apere public această formă minimă, să ceară răspunsuri nominale decidenților și să susțină acțiunile sindicale și civice legale necesare pentru transpunerea ei.

Dacă soluţia comună este refuzată, protestul devine apărarea unui rezultat concret

FSSR susţine că, faţă de etapa anterioară, natura posibilului conflict se schimbă, deoarece acţiunea nu mai vizează doar respingerea unui proiect considerat nesatisfăcător, ci apărarea unei variante concrete care ar putea creşte echitatea salarizării şi ar produce creşteri reale pentru un număr semnificativ de angajaţi.

Organizaţia sindicală avertizează că, în cazul în care autorităţile nu vor transpune soluţiile convenite de Ministerul Sănătăţii şi cele două federaţii reprezentative, responsabilitatea eşecului dialogului social va reveni acestora.

FSSR precizează că eventualele acţiuni de protest desfăşurate în condiţiile legii ar avea ca scop apărarea acestui prag minim, iar deciziile privind formele de acţiune vor fi stabilite prin structurile statutare ale organizaţiei.

„Cea mai puternică garanție pentru preluarea restructurărilor negociate este susținerea lor de către angajații din sănătate. Poziționările publice în favoarea formei convenite în partea privitoare la Sănătate îi sporesc șansele de a fi transpusă, asumată și adoptată”, transmite Federaţia „Solidaritatea Sanitară”.