Asistența medicală spitalicească și medicamentele compensate reprezintă cele mai mari ponderi în cheltuielile pentru sănătate din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), gestionat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), cu aproximativ 45% pentru spitale și 33% pentru medicamente compensate. CNAS atrage atenția asupra dezechilibrelor apărute în finanțarea celor două domenii și prezintă soluții pentru gestionarea acestora.
În cazul spitalelor publice, începând din 2015, majorările salariale ale personalului au fost susținute prin intermediul CNAS. Potrivit instituției, sumele utilizate anual în acest scop au crescut atât ca valoare, cât și ca procent din fondurile alocate spitalelor. În prezent, finanțarea influențelor salariale a ajuns la același nivel cu finanțarea serviciilor medicale acordate pacienților internați.
CNAS susține că acest sistem dual de finanțare nu încurajează efectuarea serviciilor medicale în beneficiul pacienților, distorsionează plata pe caz rezolvat și reprezintă un factor de descurajare a concurenței între unitățile medicale.
Soluția de corecție la care se lucrează în prezent este introducerea finanțării majorărilor salariale în sistemul de plată pe caz rezolvat, prin creșterea corespunzătoare a tarifelor pentru serviciile medicale spitalicești.
În ceea ce privește medicamentele finanțate din FNUASS, CNAS arată că valoarea consumului a crescut semnificativ de la un an la altul, cu procente de până la 20%. În 2025, valoarea medicamentelor acordate pacienților a ajuns să fie de 2,5 ori mai mare decât în 2015.
Instituția subliniază că menținerea acestui ritm de creștere nu este sustenabilă, în condițiile în care veniturile bugetului FNUASS, provenite în principal din contribuțiile asiguraților, nu cresc într-un ritm similar.
Peste 80% din valoarea medicamentelor acordate asiguraților este reprezentată de medicamente inovative, în timp ce, cantitativ, acestea reprezintă 48% din totalul medicamentelor finanțate din FNUASS. În acest context, CNAS indică drept soluție încurajarea prescrierii medicamentelor generice și biosimilare, mai ieftine decât cele inovative, în cazurile în care acest lucru este posibil din punct de vedere medical.
CNAS consideră, totodată, necesară schimbarea normelor legale privind stabilirea prețurilor medicamentelor și includerea acestora pe lista de compensare. Potrivit instituției, în lipsa unor modificări, România ar putea ajunge să plătească medicamente tot mai scumpe pentru un număr tot mai mic de pacienți, până la situația în care nu vor mai putea intra în tratament pacienți noi.
„Logica acestor soluții nu este de a închide spitale sau de a restrânge accesul la medicamente, așa cum vehiculează în mod eronat în spațiul public unele persoane care nu cunosc aprofundat mecanismele de finanțare, ci exact opusul, de a stimula performanța spitalelor, precum și de a lărgi accesul la medicamente, în beneficiul pacienților. Este evident că, în condițiile unor resurse financiare inevitabil limitate (CASS de 10%, față de circa 15% în Germania, de exemplu), maximul de beneficiu îl obții dacă utilizezi cu eficiență fiecare leu de care dispui”, declară președintele CNAS, conf. univ. dr. Horațiu-Remus Moldovan.







