Una din cinci femei se confruntă cu depresia postpartum, iar până la 50% dintre cazuri rămân nediagnosticate din cauza stigmatizării și a fricii, informează Direcția de Sănătate Publică Arad, în cadrul unei informări publicate cu ocazia Săptămânii Conștientizării Depresiei Postpartum, desfășurată în perioada 25 septembrie – 1 octombrie.

DSP Arad atrage atenția că depresia postpartum este cea mai frecventă afecțiune mintală asociată nașterii și că, dincolo de suferința mamei, aceasta poate afecta întreaga familie, inclusiv sănătatea cognitivă a sugarului, atașamentul mamă-copil și stabilitatea partenerului de viață.

Afecțiunea nu îi ocolește nici pe bărbați, datele prezentate de instituție arătând că unul din zece tați suferă de depresie în primul an după nașterea copilului.

Potrivit informațiilor prezentate de DSP Arad, prevalența medie la nivel global este de 17,22%, respectiv una din cinci femei, iar în țările în curs de dezvoltare poate ajunge la una din trei femei. În România, studiile citate indică o prevalență de 18,8%, comparativ cu 9,3% la nivel european.

Depresia postpartum trebuie diferențiată de „baby blues”, o tulburare tranzitorie care durează cel mult două săptămâni și nu afectează sever funcționarea mamei. Depresia postpartum poate apărea oricând în perioada perinatală și poate dura între trei și șase luni, atingând uneori puncte critice chiar și la patru ani după naștere.

Printre semnalele de alarmă se numără tristețea profundă, furia, vinovăția, tulburările de somn, lipsa de interes față de bebeluș, precum și gândurile de autovătămare sau de a face rău copilului.

Printre factorii de risc majori se numără antecedentele de anxietate, sarcinile cu risc ridicat, violența domestică, lipsa somnului și apartenența la grupuri vulnerabile, precum părinții adolescenți, părinții singuri, familiile cu stres ridicat sau cele care au suferit pierderi anterioare.

În ceea ce privește alăptarea, cercetările de tip metaanaliză prezentate de DSP Arad arată că alăptarea exclusivă la sân reduce riscul de depresie postpartum cu 53% în comparație cu nealăptarea, iar alăptarea prelungită peste o lună scade acest risc cu 37%, ceea ce subliniază importanța sprijinului pentru lactație.

Un rol important în depistarea timpurie a depresiei postpartum îl au medicii de familie. Specialiștii recomandă screeningul prin chestionare simple la prima vizită prenatală și ulterior, la patru-șase săptămâni și la trei-patru luni după naștere.

Cu un tratament adecvat, care poate include consiliere psihologică, grupuri de sprijin, modificări ale stilului de viață și, la nevoie, tratament medicamentos sigur pentru alăptare, aproximativ 80% dintre femei se recuperează complet.

„Îngrijirea copilului tău începe cu tine. Nu lăsa depresia post-partum să afecteze acest lucru!”, este mesajul transmis de DSP Arad.