Absorbția fondurilor din componenta de grant a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru sănătate a ajuns la 97%, iar Ministerul Sănătății estimează că va atinge 100% până la sfârșitul lunii, a declarat ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, în cadrul unei conferințe de presă.

În același timp, construirea și echiparea centrului de formare profesională din București riscă să rămână singura țintă neîndeplinită, a declarat ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila.

„Am ajuns la o absorbție de 97% pe componenta de grant. Absorbția lunară este de 100%. Când am preluat mandatul, absorbția pe toate componentele era de 66%. Faptul că suntem la 97% pe componenta de grant nu înseamnă că toate plățile sunt făcute. Mai avem facturi de plătit pentru digitalizarea spitalelor, pentru neonatologie și pentru ambulatorii. Ministerul Sănătății mai poate să plătească până la sfârșitul acestei luni”, a precizat Cseke Attila.

Peste 3.100 de contracte finalizate prin PNRR

Pentru investițiile în sănătate prin PNRR au fost alocate 1,17 miliarde de euro, fiind finalizate 3.121 de contracte. Printre rezultate se numără construirea și echiparea a șapte spitale publice, toate cele șapte unități prevăzute în cadrul componentei 12, investiția 2, fiind realizate.

La preluarea mandatului, Ministerul Sănătății a identificat probleme la trei dintre proiectele spitalicești. La Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” și la Spitalul Clinic Județean de Urgență Bistrița, constructorii nu își mai primiseră banii de mai multe luni.

„A trebuit să plătim facturile restante și să îi aducem pe constructori înapoi pe șantier”, a explicat ministrul interimar, precizând că problemele au fost rezolvate. În cazul Institutului de Boli Cardiovasculare și Transplant din Târgu Mureș, dificultățile au vizat documentația tehnico-economică.

Țintele stabilite și rezultatele obținute de Ministerul Sănătății:

  • Instituții de sănătate publică digitalizate: ținta a fost de 60, au fost realizate 94. Bugetul a fost epuizat, iar gradul de absorbție a ajuns la 100%.
  • Spitale publice digitalizate: ținta a fost de 160, au fost realizate 188 de astfel de investiții.
  • Cabinete de medicină de familie renovate și dotate: ținta a fost de 2.000, au fost realizate 2.536.
  • Unități de asistență medicală ambulatorie: ținta a fost de 30, au fost realizate 66.
  • Centre comunitare integrate: ținta finală a fost de 78, după reducerea obiectivului inițial, mai mare. Toate cele 78 de centre sunt finalizate.
  • Spitale publice construite — componenta 12, investiția 2: ținta a fost de 7 spitale, toate cele 7 fiind realizate.
  • Unități de terapie intensivă pentru nou-născuți, inclusiv ambulanțe: ținta a fost de 25 de unități, însă au fost dotate 35 de unități de terapie intensivă neonatală de stat, depășind obiectivul.
  • Spitale publice dotate cu echipamente și materiale pentru reducerea riscului de infecții nosocomiale: ținta a fost de 25 de spitale, dar au fost realizate investiții în 115, mult peste obiectivul inițial.

Centrul de formare profesională din București, singura țintă neîndeplinită

Singura țintă despre care ministrul interimar estimează că ar putea să nu fie realizată este construirea și echiparea a două centre de dezvoltare a competențelor, unul în București și celălalt în Târgu Mureș.

Proiectele vizează construirea unor centre de formare profesională pentru specialiștii din domeniul sănătății.

„Este vorba despre două investiții care sunt pe partea de reformă a sistemului de sănătate și care sunt implementate de către cele două universități de medicină și farmacie din București și Târgu Mureș. Nu sunt implementate în mod direct de Ministerul Sănătății. Beneficiarii sunt UMF-urile din București și Târgu Mureș. Practic, statul și-a propus să construiască două centre de formare profesională pentru specialiști din sănătate. Centrul din Târgu Mureș a fost recepționat conform prevederilor legale. Cel din București, din păcate, nu a fost recepționat la momentul finalizării PNRR, la 31 august”, a declarat Cseke Attila.

Ministrul interimar a precizat că la ultima discuție cu Comisia Europeană, universitatea beneficiară din București își asumase că investiția va putea fi realizată.

„UMF-ul aici nu ne-a ajutat. A fost beneficiar și și-a asumat în luna mai, atunci când a fost ultima discuție cu Comisia Europeană, că această investiție va putea fi realizată. Din păcate, nu s-a îndeplinit”, a afirmat ministrul interimar.

Ministerul Sănătății a transmis Comisiei Europene argumentele referitoare la situația proiectului, însă consecințele urmează să fie clarificate.

„Noi am dat toate argumentele Comisiei Europene. Vom vedea în perioada următoare care vor fi consecințele. Deci, din cele două centre de formare profesională, doar unul dintre centre este astăzi recepționat sau a fost recepționat până la termen”, a declarat Cseke Attila.