Veniturile, nivelul de educație, sexul, vârsta și mediul în care trăiesc oamenii influențează riscul de a dezvolta boli netransmisibile și accesul la prevenție, diagnostic și tratament, arată un raport publicat marți, 20 octombrie 2026, de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Documentul analizează, la nivel global, inegalitățile dintre grupurile de populație în ceea ce privește bolile netransmisibile și factorii de risc asociați.

Raportul „Starea inegalității: bolile netransmisibile și factorii de risc ai acestora” se concentrează asupra a patru categorii majore de afecțiuni: cancerul, bolile cardiovasculare, bolile respiratorii cronice și diabetul. Analiza include și principalii factori de risc, precum consumul de tutun și alcool, obezitatea, alimentația nesănătoasă, activitatea fizică insuficientă și poluarea aerului.

„Știm că există inegalități înrădăcinate în toate aspectele sănătății, dar acesta este primul efort de a măsura sistematic inegalitățile în ceea ce privește bolile netransmisibile și factorii de risc ai acestora la scară globală”, a declarat dr. Ahmad Reza Hosseinpoor, șeful echipei de monitorizare a inegalității în sănătate din cadrul OMS. „Constatările arată ce populații sunt lăsate în urmă și, de asemenea, unde lipsa datelor privind inegalitatea ne împiedică să înțelegem inegalitățile.”

Bazat pe date naționale colectate în ultimul deceniu, raportul examinează diferențele privind povara bolilor, prevenția și îngrijirea medicală în funcție de vârstă, sex, situație economică, educație, loc de reședință, dizabilitate, statut profesional și statut de migrație.

Educația și veniturile influențează riscul de îmbolnăvire

Potrivit OMS, inegalitățile pot apărea în toate etapele îngrijirii medicale, de la prevenirea bolilor și reducerea expunerii la factorii de risc până la diagnostic, tratament și gestionarea afecțiunilor. Veniturile, educația, sexul, vârsta și locul de trai pot influența atât riscurile la care sunt expuse persoanele, cât și posibilitatea acestora de a beneficia de servicii medicale.

Datele din țările cu venituri mici și medii arată că persoanele cu un nivel mai redus de educație tind să aibă rate mai mari de hipertensiune arterială și diabet. În același timp, femeile cu venituri mai mici și cu un nivel mai redus de educație au o probabilitate mai mică de a participa la screeningul pentru cancerul de col uterin. Consumul de tutun rămâne mai frecvent în rândul bărbaților cu un nivel de educație mai scăzut decât în cazul celor mai educați, potrivit raportului.

Mediul de reședință reprezintă un alt factor important. În multe țări cu venituri mici și medii, persoanele din mediul rural au acces mai redus decât cele din mediul urban la diagnosticarea și tratamentul hipertensiunii arteriale, precum și la screeningul pentru cancerul de col uterin. Totodată, gospodăriile rurale se pot confrunta cu o expunere mai mare la poluarea aerului din interiorul locuințelor, în timp ce populațiile urbane sunt adesea mai expuse poluării aerului exterior.

Raportul evidențiază și diferențe asociate sexului și vârstei. Bărbații sunt mai predispuși să consume tutun și alcool și au o probabilitate mai mică de a fi diagnosticați și tratați pentru hipertensiune arterială. Femeile sunt mai puțin predispuse să desfășoare suficientă activitate fizică, iar obezitatea este mai frecventă în rândul acestora, în special în țările cu venituri mici și medii.

De asemenea, adulții tineri cu hipertensiune arterială au șanse mai mici să fie diagnosticați și tratați decât persoanele mai în vârstă care suferă de aceeași afecțiune. Activitatea fizică insuficientă tinde să crească odată cu înaintarea în vârstă, în timp ce obezitatea este mai frecventă în rândul persoanelor cu vârste între 40 și 70 de ani.

OMS analizează și legăturile dintre șomaj, dizabilitate, statutul de migrant și expunerea la factorii de risc, precum și accesul la servicii medicale. Șomajul este asociat cu niveluri mai ridicate de activitate fizică insuficientă, iar persoanele cu dizabilități se pot confrunta cu obstacole mai mari în calea prevenției, screeningului și tratamentului. În cazul migranților, accesul la serviciile de sănătate poate fi îngreunat de bariere financiare, administrative, lingvistice sau de altă natură.

OMS recomandă folosirea datelor pentru reducerea inegalităților

Potrivit organizației, datele despre inegalități pot ajuta țările să își adapteze politicile și programele pentru prevenirea și controlul bolilor netransmisibile, astfel încât serviciile să ajungă și la grupurile de populație care se confruntă cu cele mai mari dificultăți.

Un document informativ asociat raportului, intitulat „Inegalitățile ascunse în spatele bolilor netransmisibile: de la dovezi la acțiune”, prezintă modalități prin care statele pot folosi aceste informații pentru a consolida prevenția și controlul bolilor. Documentul evidențiază importanța aplicării intervențiilor recomandate de OMS la nivelul întregii populații, inclusiv a celor mai bune opțiuni recomandate de organizație pentru combaterea bolilor netransmisibile.

În același timp, OMS subliniază că prevenția, screeningul, diagnosticarea și tratamentul trebuie să fie accesibile persoanelor care întâmpină cele mai mari bariere în obținerea îngrijirilor medicale. Printre măsurile evidențiate se numără îmbunătățirea accesului la servicii în comunitățile rurale și urbane insuficient deservite, reducerea obstacolelor financiare și geografice, implicarea persoanelor care trăiesc cu boli netransmisibile în elaborarea politicilor și programelor și consolidarea colectării și utilizării regulate a datelor despre inegalități.

„Datele privind inegalitatea nu se rezumă doar la documentarea diferențelor – ele sunt un instrument de acțiune”, a declarat dr. Alain Labrique, directorul Departamentului de Date, Sănătate Digitală, Analiză și Inteligență Artificială din cadrul OMS. „Acestea ajută țările să adapteze mai bine politicile și programele, să identifice lacunele în acoperire și să urmărească dacă progresul ajunge la toate grupurile de populație.”