Plata corespunzătoare a gărzilor, reducerea deficitului de personal și îmbunătățirea finanțării sistemului sanitar se numără printre prioritățile prezentate de Alexandru Rogobete în prima sa conferință de presă după preluarea mandatului de ministru al Sănătății. Oficialul a vorbit și despre verificări la nivelul CNAS, respectarea programului medicilor în spitalele publice, aprovizionarea cu vaccinuri și rolul medicului de familie.

Plata gărzilor și corectarea inechităților salariale

Ministrul a afirmat că personalul medical nu solicită dublarea salariilor, ci corectarea inechităților existente și plata corespunzătoare a gărzilor, inclusiv pentru medicii rezidenți. El a menționat și necesitatea reducerii treptate a deficitului de personal, în funcție de posibilitățile financiare ale țării.

„Spun încă o data, personalul medical nu cere dublarea salariilor. Rezolvarea inechităţilor, care în sănătate nu sunt foarte multe, adică avem inechităţi în zona de personal TESA, auxiliar, mă rog, în alte zone mai există inechităţi, dar nu atât de multe, pentru că aduceţi-vă aminte, eram secretar de stat în 2023-2024, noi am mai făcut corecturi pe legea salarizării pentru domeniul de sănătate şi atunci o mare parte din ele au mai fost echilibrate. Plata gărzilor corespunzătoare este prioritatea numărul 1 în ceea ce priveşte resursa umană, cu includerea rezidenţilor la plata gărzilor şi reducerea treptată, evident treptată, ţinând cont de ecosistemul financiar al ţării, a deficitului de personal.”

Rogobete a explicat că pozițiile sale publice privind salarizarea au fost determinate de reducerile de venituri despre care susține că ar fi afectat mai multe categorii de angajați din sistemul sanitar.

„Am discutat mult cu sindicatele în toată această perioadă şi am fost, aş putea spune, poate cel mai vocal în vara acestui an, nu pentru că nu creşteau salariile doctorilor, ci pentru că erau reduceri de până la 1000 de euro pe lună. Medici ATI, medici primari de anestezie, terapie intensivă, pierdeau până la 4000-5000 de lei pe lună. O asistentă medicală pierdea între 1000 şi 1500 de lei pe lună. De asta am fost vocal. N-am fost vocal şi nu m-am opus pentru că nu s-au dublat salariile doctorilor, ci pentru că se reduceau drastic salariile personalului medical şi asta ar fi dus la cel mai mare exod al personalului medical din ultimii 20 de ani”.

Bugetul sănătății, sub presiune

Rogobete a prezentat situația financiară a Ministerului Sănătății și a susținut că bugetul aprobat este considerabil mai mic decât cel solicitat. Potrivit cifrelor menționate de acesta, ministerul ar fi cerut 31,9 miliarde de lei, în timp ce alocarea aprobată ar fi de aproximativ 27,2 miliarde de lei, diferența fiind de circa 4,7 miliarde de lei.

Ministrul a explicat că bugetul este repartizat pe capitole de cheltuieli, iar fondurile nu pot fi transferate liber între acestea. El a criticat modul în care premierul Ilie Bolojan a prezentat, în opinia sa, posibilitatea utilizării alocărilor bugetare.

Referindu-se la reducerea finanțării, Rogobete a declarat:

„30,26% este reducerea total generală, pe toate capitolele bugetare, inclusiv zona de investiţii redusă şi alocată Ministerului Sănătăţii. Dacă intrăm un pic în detaliu, la UPU-uri bugetul disponibil versus bugetul necesar din start a fost mai mic, la spitale locale, spitalele Ministerului Sănătăţii”.

Ministrul a atras atenția asupra finanțării unităților de primiri urgențe (UPU), a serviciilor de ambulanță și a programelor prioritare destinate pacienților în stare gravă. Aceste servicii trebuie să răspundă unor situații imprevizibile, de la variațiile numărului de pacienți care ajung la urgență până la cazurile complexe care necesită intervenții rapide, precum traumatismele severe sau arsurile grave. Rogobete a susținut că alocările trebuie să țină cont de necesarul real de funcționare al acestor structuri.

Verificări anunțate la nivelul CNAS

În ceea ce privește Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), ministrul a declarat că îl felicită pe Horațiu Moldovan “că a avut demnitatea sa elibereze funcția de președinte al CNAS”. Totodată, a anunțat că intenționează să verifice concursurile organizate în ultimele luni, precum și contractele recent semnate în județul Bistrița.

Respectarea programului în spitalele publice

Rogobete a abordat și situația medicilor care, potrivit afirmațiilor sale, își încheie programul în spitalele publice și pleacă apoi să lucreze în unități private.

Ministrul a anunțat că dorește introducerea unor măsuri mai stricte pentru astfel de situații, inclusiv posibilitatea desfacerii contractului individual de muncă după trei abateri de acest fel.

Noi loturi de vaccin și rolul medicului de familie

În privința vaccinării, ministrul a anunțat că noi loturi de vaccinuri ar urma să ajungă în țară începând de săptămâna următoare.

Rogobete a subliniat, de asemenea, importanța medicului de familie ca prim punct de contact pentru pacienții care au probleme de sănătate ce nu reprezintă urgențe. Adresarea inițială la medicul de familie poate contribui la orientarea pacientului către investigațiile și serviciile medicale potrivite, în funcție de simptome și de necesitățile sale.

Ministrul promite fonduri pentru spitale și programele de sănătate

Ministrul a recunoscut că situația financiară este îngrijorătoare, dar a făcut apel la calm, atât în rândul populației, cât și al personalului medical. El a precizat că speră ca, până săptămâna viitoare, să fie identificate soluții pentru alocarea fondurilor necesare, astfel încât presiunea financiară asupra spitalelor, în special asupra unităților de primiri urgențe și serviciilor de ambulanță, să fie redusă. Totodată, i-a asigurat pe pacienți că programele naționale derulate prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate urmează să primească finanțare în perioada următoare, ceea ce ar trebui să ducă la încetarea discontinuităților semnalate pe parcursul verii. El a menționat că unele dintre aceste probleme au fost deja remediate.