Fostul președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), conf. univ. dr. Horațiu Moldovan, contestă modul în care este prezentată situația datoriilor din sănătate și solicită clarificări privind suma de 30 de miliarde de lei, într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook.

„O acuzație uriașă are nevoie de dovezi, nu doar de un microfon”, a scris conf. univ. dr. Horațiu Moldovan.

Fostul președinte al CNAS susține că trebuie diferențiate restanțele propriu-zise de banii necesari pentru acoperirea cheltuielilor viitoare și atrage atenția că o factură pentru care termenul de plată nu a expirat nu poate fi considerată restantă. „Diferența este simplă: banii de care ai nevoie pentru cheltuielile din lunile următoare nu sunt același lucru cu facturile pe care trebuia deja să le plătești. Iar o factură pentru care termenul de plată nu a expirat nu este o restanță”, a explicat acesta în postarea publicată pe Facebook.

Potrivit datelor pe care le prezintă, la sfârșitul anului 2024 existau restanțe de 1,4 miliarde de lei pentru servicii medicale și medicamente și de peste 4 miliarde de lei pentru concedii medicale, multe dintre acestea având termenele de plată depășite cu doi-trei ani.

Conform aceluiași raport, prezentat de fostul șef al CNAS, restanțele au ajuns la zero la sfârșitul anului 2025 și se mențineau la acest nivel la finalul lunii septembrie 2026. „La sfârșitul anului 2025, aceste restanțe erau ZERO! La finalul lunii septembrie 2026, restanțele tot ZERO!”, a afirmat conf. univ. dr. Horațiu Moldovan în mesajul său.

În ceea ce privește plățile efectuate de CNAS, acesta arată că instituția a achitat în 2025 suma de 84,4 miliarde de lei, cu 14,83% mai mult decât în 2024, iar tendința de creștere a continuat pe parcursul anului 2026, potrivit postării sale.

Pentru anul 2026, CNAS a propus inițial un buget de 97,08 miliarde de lei, însă bugetul de cheltuieli aprobat de Parlament a fost de 82,79 miliarde de lei, explică conf. univ. dr. Moldovan în mesajul său. După includerea economiilor obținute prin eficientizarea cheltuielilor, instituția a cerut o suplimentare de 11,22 miliarde de lei: 6,45 miliarde pentru sănătate și 4,77 miliarde pentru concedii medicale, potrivit datelor prezentate de fostul președinte al CNAS.

Conf. univ. dr. Moldovan precizează că suma suplimentară solicitată urmărea acoperirea cheltuielilor necesare până la sfârșitul anului, astfel încât plățile să fie la zi, și nu reprezenta integral facturi restante. „Aceasta este suma cerută în plus pentru acoperirea cheltuielilor necesare ca la finalul anului 2026 plățile să fie la zi, atât pe domeniul sănătate cât și la concedii medicale. Nu înseamnă că reprezintă plăți întârziate. Iar 11 miliarde de lei nu sunt 30!”, a subliniat acesta.

Referindu-se la concediile medicale, fostul președinte al CNAS admite că întârzierile la plată reprezintă în continuare o problemă. El arată că termenul de așteptare a ajuns la 11 luni în aproape toate județele, dar susține că situația trebuie analizată prin comparație cu cea de la sfârșitul anului 2024. „Chiar dacă plățile concediilor medicale au ajuns la un termen uniform de 11 luni, în aproape toate județele, nu înseamnă că problema s-a rezolvat, dar nu îi putem spune «dezastru», mai ales dacă o comparăm cu situația de la finele anului 2024”, a scris conf. univ. dr. Horațiu Moldovan.

Acesta mai atrage atenția că CNAS și Ministerul Sănătății au responsabilități și bugete diferite, care nu ar trebui confundate în evaluarea situației financiare a sistemului sanitar.

În privința sumei de 30 de miliarde de lei invocate drept datorie, conf. univ. dr. Moldovan solicită explicații privind modul de calcul și natura sumelor incluse. „Cine are de plătit? Cui? Pentru ce? Cât trebuia deja plătit și cât reprezintă bani necesari pentru lunile următoare? Cum s-a ajuns, concret, la acest total?”, a întrebat fostul președinte al CNAS în postarea sa.

Totodată, acesta cere dovezi pentru acuzațiile potrivit cărora ar fi fost ascunse facturi pentru ca deficitul bugetar să pară mai mic. Conf. univ. dr. Moldovan solicită identificarea facturilor respective, a celor care le-ar fi ascuns și a documentelor care ar demonstra acest lucru, conform mesajului său publicat pe Facebook.

„O asemenea acuzație se susține cu dovezi care pot fi verificate. Lozincile nu țin loc de adevăr, chiar dacă sunt repetate la nesfârșit…”, a transmis conf. univ. dr. Horațiu Moldovan.

Fostul președinte al CNAS afirmă că problemele sistemului sanitar trebuie abordate prin identificarea unor soluții, nu prin declarații care pot amplifica îngrijorarea pacienților. „Oamenii de stat găsesc soluții, nu se plâng, nu panichează pacienții!”, a scris acesta.

În încheierea mesajului, conf. univ. dr. Moldovan a subliniat importanța informării corecte a pacienților: „Pacienții au nevoie de tratamente și de adevăr. Frica lor nu trebuie folosită ca instrument de mărire politică.”