Dezvoltarea unor orașe în care sănătatea și echitatea să fie prioritare se află în centrul unui program internațional derulat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Cea de-a doua ediție a instruirii dedicate evaluării capacității de sănătate urbană a reunit 73 de participanți din 27 de țări, selectați din peste 120 de candidaturi, cu scopul de a-i pregăti să identifice problemele comunităților și să dezvolte măsuri concrete de intervenție.

Inițiativa a fost organizată de Academia OMS, împreună cu Unitatea de Sănătate Urbană a organizației, și s-a desfășurat pe parcursul a patru săptămâni. Au participat specialiști din toate cele șase regiuni OMS, printre aceștia numărându-se reprezentanți ai administrațiilor locale, ministerelor sănătății, organizațiilor societății civile, universităților și birourilor naționale ale OMS.

Programul răspunde unei provocări globale tot mai importante: extinderea populației urbane. În prezent, peste jumătate dintre locuitorii planetei trăiesc în orașe, iar estimările arată că procentul ar putea ajunge la 68% până în 2050.

Deși mediul urban poate favoriza accesul la oportunități și îmbunătățirea condițiilor de viață, dezvoltarea rapidă a orașelor generează și riscuri pentru sănătate. Locuințele necorespunzătoare, transportul inadecvat, salubritatea precară, poluarea aerului și expunerea la temperaturi extreme se numără printre problemele care afectează populația. În plus, anumite caracteristici ale mediului urban pot contribui la apariția bolilor netransmisibile și a traumatismelor.

De la pregătire teoretică la aplicarea practică

Instruirea a urmărit familiarizarea participanților cu instrumentarul OMS pentru evaluarea capacității de sănătate urbană și identificarea măsurilor necesare. Activitățile au inclus patru întâlniri online, fiecare cu durata de două ore, în cadrul cărora specialiștii au lucrat în grupuri restrânse și au aplicat metodologia la problemele specifice propriilor comunități.

Pentru a înțelege modul în care aceste instrumente pot fi utilizate în practică, au fost analizate experiențe și exemple documentate din Greater Accra, statul Enugu, Gwangju Dong-gu, Kwekwe, Lira, Londra, Suva și Utrecht. Doi utilizatori și colaboratori ai instrumentarului au participat, de asemenea, în calitate de invitați, prezentând studii de caz despre orașe.

La încheierea programului, fiecare cursant a avut un plan preliminar pentru inițierea unei evaluări în propriul context. Participanții au stabilit și angajamente scrise pentru urmărirea progresului și monitorizarea acestor demersuri.

Unul dintre participanți a evidențiat utilitatea abordării practice, afirmând: „structura sesiunilor, munca în grupuri mici, exemplele din orașe și setul de resurse au făcut ca materialul să fie practic și imediat relevant”.

Sănătatea urbană depinde de colaborarea dintre mai multe sectoare

OMS subliniază că starea de sănătate a populației nu este determinată doar de accesul la servicii medicale. Locuințele, transportul, alimentația, locurile de muncă, mediul, infrastructura, siguranța și modul în care sunt planificate orașele influențează direct condițiile în care oamenii trăiesc și își desfășoară activitatea.

În acest context, dezvoltarea unor comunități urbane sănătoase presupune colaborarea dintre instituții și specialiști din domenii diferite, precum și identificarea capacităților existente și a zonelor în care sunt necesare îmbunătățiri.

„Crearea unor orașe mai sănătoase necesită mai mult decât soluții tehnice. Este nevoie de oameni și instituții care pot lucra în mai multe sectoare, pot înțelege unde este cea mai puternică capacitate și unde există lacune și pot transforma aceste cunoștințe în acțiuni coordonate. Această instruire contribuie la construirea unei comunități globale de practicieni echipați pentru a plasa sănătatea și echitatea în centrul dezvoltării urbane”, a declarat Dr. Nathalie Roebbel, coordonator tehnic al OMS pentru Sănătate Urbană.

Cea de-a doua cohortă continuă demersul început în primul an și urmărește să extindă rețeaua profesioniștilor care pot utiliza și adapta instrumentarul OMS atât la nivel local, cât și național. Un alt obiectiv este pregătirea unor noi formatori, care să poată transmite mai departe metodologia și să o adapteze la nevoile diferitelor comunități.

Următoarea sesiune de formare este anunțată pentru anul 2027.