Inteligența artificială poate fi folosită pentru sprijinirea diagnosticului, interpretarea buletinelor de analize și examinarea imaginilor radiologice, însă medicul trebuie să verifice informațiile primite și să își asume decizia medicală. Tehnologia trebuie controlată de medic, nu invers, a declarat prof. univ. dr. Cătălina Poiană, președinta Colegiului Medicilor din România, în cadrul mesei rotunde „Comunicare, inteligență artificială și dezinformare în sănătate”.

Aceasta a atras atenția că dezvoltarea inteligenței artificiale este un fenomen care nu poate fi oprit, motiv pentru care medicii trebuie să fie informați și pregătiți să utilizeze aceste instrumente, fără să le cedeze controlul asupra activității profesionale.

„Inteligența artificială este pe un val pe care nu avem cum să-l oprim și m-aș duce către medic și cred că aici medicul trebuie să fie susținut și informat, să știe cum poate să folosească inteligența artificială, dar s-o controleze el, nu să se lase controlat de inteligența artificială”, a afirmat prof. univ. dr. Cătălina Poiană.

Președinta Colegiului Medicilor din România a explicat că inteligența artificială poate fi utilizată ca instrument de sprijin în diferite etape ale activității medicale, însă rezultatele sale trebuie verificate, iar răspunderea pentru diagnosticul stabilit îi revine medicului.

„Și medicul trebuie să înțeleagă un lucru: folosește, să zic, inteligența artificială pentru un diagnostic, pentru interpretarea unui buletin de analiză, pentru imaginea radiologică, dar responsabilitatea este a lui ca medic, nu este a inteligenței artificiale. Asta trebuie să înțeleagă foarte bine medicul. De asta am spus că medicul trebuie să fie susținut și informat, să poată folosi inteligența artificială, dar să nu se lase dominat de ea și să înțeleagă un lucru foarte simplu: indiferent ce informații primește prin inteligența artificială, aceste informații trebuie verificate”, a subliniat aceasta.

Ca exemplu, prof. univ. dr. Cătălina Poiană a vorbit despre utilizarea inteligenței artificiale pentru documentarea unui subiect și sintetizarea unor articole științifice. Într-o astfel de situație, medicul poate selecta materialele pe care le consideră relevante și poate folosi tehnologia pentru a le rezuma, păstrând însă controlul asupra surselor și verificând informațiile obținute.

Aceeași regulă se aplică și în cazul diagnosticului: chiar dacă medicul folosește un instrument de inteligență artificială, responsabilitatea nu poate fi transferată către acesta.

„În momentul în care eu am scris negru pe alb un diagnostic, responsabilitatea îmi aparține în totalitate. Responsabilitatea nu este a softului de inteligență artificială”, a precizat președinta Colegiului Medicilor din România.

Dincolo de utilitatea tehnologiei, aceasta a evidențiat că relația dintre medic și pacient trebuie să rămână bazată pe comunicare, respect și umanitate, aspecte care nu pot fi înlocuite de instrumentele digitale.

„Și mai cred că, indiferent cât va evolua inteligența artificială, acea relație de comunicare, de respect și de umanitate pe care relația medic-pacient o are nu va putea fi înlocuită niciodată de inteligența artificială”, a concluzionat prof. univ. dr. Cătălina Poiană.