Aproape trei din zece adolescenți români cu vârste între 15 și 16 ani au utilizat țigarete electronice în ultima lună, iar expunerea timpurie la nicotină poate favoriza instalarea dependenței și poate afecta dezvoltarea creierului, atrage atenția Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), cu ocazia Zilei Naționale Fără Tutun, marcată pe 19 noiembrie.
Datele studiului ESPAD 2024 arată că 29% dintre adolescenții români de 15–16 ani au folosit țigarete electronice în ultima lună. În aceeași perioadă, 26% au fumat țigarete convenționale, comparativ cu 18% la nivelul țărilor participante la studiu. Potrivit INSP, aceste cifre reflectă o realitate care privește familia, școala și serviciile de sănătate, întrucât contactul cu nicotina apare într-o etapă în care comportamentele și mecanismele de autocontrol sunt încă în formare.
La nivelul populației generale, datele Eurostat pentru 2025 indică faptul că aproximativ 17,5% dintre persoanele de peste 16 ani din România utilizau zilnic produse din tutun sau produse conexe, față de 16,5% în Uniunea Europeană.
La nivel mondial, tutunul provoacă peste șapte milioane de decese anual, potrivit estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății. Bolile cardiovasculare, cancerele și afecțiunile respiratorii cronice se numără printre principalele consecințe ale consumului.
Țigaretele electronice nu sunt lipsite de riscuri pentru adolescenți
INSP avertizează că aspectul atractiv al dispozitivelor, aromele dulci și absența fumului caracteristic țigaretelor convenționale nu înseamnă că țigaretele electronice sunt lipsite de efecte nocive. Nicotina provoacă dependență și poate afecta dezvoltarea creierului în adolescență, inclusiv procesele implicate în atenție, învățare și controlul impulsurilor.
În plus, aerosolii inhalați pot conține substanțe cu potențial nociv. O evaluare științifică publicată în 2026 de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene semnalează efecte adverse asociate utilizării acestor produse și necesitatea urmăririi consecințelor pe termen lung.
Cercetările indică, de asemenea, că adolescenții care folosesc țigarete electronice sunt mai predispuși să încerce ulterior țigarete convenționale. Această asociere nu înseamnă că fiecare tânăr care vapează va deveni fumător, însă justifică o atenție sporită pentru prevenirea consumului de nicotină înainte ca acesta să devină un comportament obișnuit.
Noile produse cu nicotină ridică provocări pentru politicile de prevenție
La nivelul Uniunii Europene, evaluarea cadrului legislativ privind controlul tutunului, publicată de Comisia Europeană în aprilie 2026, a evidențiat dificultățile generate de apariția produselor noi și de publicitatea care ajunge la tineri, inclusiv prin canalele digitale.
În perspectiva revizuirii normelor europene sunt analizate măsuri referitoare la reglementarea produselor emergente, a aromelor, a prezentării produselor și a promovării comerciale.
INSP subliniază că protejarea copiilor și adolescenților presupune mai mult decât transmiterea unor avertismente. Sunt necesare discuții deschise în familie, educație pentru sănătate adaptată vârstei și dezvoltarea capacității tinerilor de a recunoaște influența publicității și presiunea grupului. Totodată, adolescenții care folosesc deja produse cu nicotină trebuie să aibă acces la sprijin pentru renunțare.
Prevenirea inițierii consumului, sprijinirea persoanelor care încearcă să renunțe la fumat și reducerea expunerii la fumul de tutun trebuie să rămână priorități ale politicilor de sănătate publică, fundamentate pe dovezi.
Cu ocazia Zilei Naționale Fără Tutun, Institutul Național de Sănătate Publică încurajează părinții, cadrele didactice, profesioniștii din sănătate și autoritățile locale să contribuie la crearea unor medii în care alegerea de a nu începe consumul de tutun sau nicotină este susținută și respectată.
Mesajul campaniei INSP este: „Informația protejează. Alege sănătatea. Protejează viitorul!”







