Dr. Blănaru Diana, medic specialist în medicină internă la Spitalul Județean de Urgență Buzău (SJU), atrage atenția asupra creșterii numărului de pacienți afectați de sindromul de colon iritabil și explică factorii de risc, simptomele și opțiunile de tratament.

„Sindromul de colon iritabil reprezintă o patologie funcțională a tractului gastrointestinal, caracterizată de durere abdominală, meteorism și tulburări de tranzit, cu impact negativ asupra calității vieții pacienților. Reprezintă cea mai comună tulburare funcțională, comparativ cu dispepsia funcțională și durerea toracică funcțională. Afectează cu precădere femeile (în procent de 70%)”, explică dr. Blănaru.

Medicul subliniază că mecanismul exact nu este complet cunoscut, dar există mai mulți factori care contribuie: „Cel mai probabil este vorba despre o comunicare ineficientă între intestin și creier, care duce la tulburări de motilitate și hipersensibilitate viscerală. Totuși, ultimele studii au arătat că inflamația, alterarea microbiotei fecale sau creșterea în exces a bacteriilor din intestinul subțire pot avea un rol important. Factorii psihosociali pot influența expresia sindromului de colon iritabil. S-au efectuat diverse studii în care s-a demonstrat că pacienții cu simptomatologie digestivă preexistentă au afirmat o creștere a manifestărilor în perioadele stresante, dar și că acești pacienți asociază mai frecvent anxietate, depresie sau fobii. Un alt studiu a arătat că anxietatea, tulburările de somn sau simptomele somatice sunt alți factori de risc independenți pentru dezvoltarea sindromului de colon iritabil. Intoleranțele sau alergiile alimentare (lactoză, fructoză, gluten) pot contribui și ele la apariția sau accentuarea sindromului de colon iritabil.”

Printre cele mai frecvente manifestări, medicul menționează: „Durerea abdominală este descrisă deseori ca o crampă de diferite intensități, cu exacerbări periodice. Intensitatea durerii poate varia de la moderată la severă și este frecvent în legătură cu defecația – la unii pacienți ameliorează durerea, la alții o agravează. Stresul emoțional și alimentația pot contribui la exacerbarea durerii. Se poate asocia cu balonare și flatulență, greață, vărsături, urgență micțională, poliurie, fibromialgie. Tulburările de tranzit includ diaree, constipație, alternanța acestora sau tranzit intestinal normal alternând cu diaree/constipație. Simptomele se agravează frecvent în context emoțional sau de stres, iar coexistența patologiei psihiatrice poate agrava simptomatologia în 70–90% din cazuri.”

Dr. Blănaru recomandă prezentarea la medic atunci când disconfortul afectează viața de zi cu zi sau apar semnale de alarmă: „Vârsta de debut după 50 de ani, sângerări rectale sau melenă, diaree nocturnă, scădere ponderală, febră, modificări la analizele de laborator (anemie, markeri inflamatori crescuți) sau istoric familial de cancer colorectal.”

Diagnosticul se stabilește prin excluderea altor afecțiuni, iar medicul detaliază procedurile necesare: „Pentru a exclude o patologie organică, se pot efectua: hemoleucograma; markeri inflamatori precum proteina C reactivă, VSH, calprotectina fecală; ionograma, ureea și creatinina – la pacienții cu diaree; hormoni tiroidieni; calciu seric; coprocultură, coproparazitologie, test pentru toxina Clostridium difficile; endoscopie digestivă superioară și inferioară.”

Tratamentul implică suport psihologic, dietă și stil de viață sănătos: „Un stil de viață sănătos, reprezentat printr-o alimentație echilibrată și efort fizic, este cheia succesului terapeutic. La pacienții cu constipație, dieta include fibre, hidratare adecvată, cereale integrale și legume. La cei cu predominanță a diareei: apă plată, ceai de mentă, orez, carne slabă, ouă și legume care nu fermentează. Dacă durerea și balonarea sunt principalele probleme, se recomandă carne de vită la grătar, pește, legume verzi ușor gătite, orez, cartofi și fructe decojite.”

De asemenea, medicul avertizează asupra alimentelor care trebuie evitate: „Vânatul, organele (creier, rinichi etc.), mezelurile, peștele gras, legumele crude sau unele gătite, leguminoasele uscate, brânzeturile grase, fructele precum pepene, banane, prune, struguri, nuci, stafide, produse de patiserie, pâine albă, băuturi acidulate, dulceață, miere.”

În final, dr. Blănaru subliniază legătura dintre stilul de viață și sănătatea digestivă: „ Trăim, din păcate, o viață destul de stresantă și avem o alimentație nepotrivită. Trebuie să ne facem timp pentru noi, să mâncăm sănătos, să facem sport și să ne odihnim corespunzător, pentru a avea un corp și o minte sănătoasă.”