Accesul pacienților la tratamente esențiale este extins prin modificarea și completarea normelor tehnice ale programelor naționale de sănătate curative, a anunțat președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), conf. univ. dr. Horațiu Moldovan, odată cu lansarea în transparență decizională a unui nou proiect de ordin.

„Extindem accesul pacienților la tratamente esențiale prin programele naționale de sănătate. Astăzi am lansat în transparență decizională un nou proiect de ordin care modifică și completează normele tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate curative. Acest demers are un obiectiv clar: creșterea accesului pacienților la tratamente moderne și servicii medicale de înaltă calitate, cât mai aproape de domiciliu. Prin acest ordin, extindem rețeaua unităților sanitare care pot derula programe naționale, introducem noi terapii și facilităm accesul la tratamente pentru afecțiuni grave”, a transmis președintele CNAS.

În total, peste 25 de unități sanitare sunt incluse suplimentar în programele naționale.

În programul de boli cardiovasculare sunt incluse 9 spitale, cu activități de cardiologie intervențională, electrofiziologie, ablații pentru aritmii, implantare de defibrilatoare și tratamentul insuficienței cardiace severe, inclusiv dispozitive de resincronizare și asistare mecanică a circulației pe termen lung.

În oncologie sunt incluse 5 spitale pentru radioterapie modernă, inclusiv IMRT, radioterapie stereotactică (SBRT), brahiterapie 3D și iradiere corporală totală.

În programul de boli rare sunt incluse 12 spitale, cu tratamente medicamentoase inovatoare pentru afecțiuni precum amiloidoza cu transtiretină, boala Fabry, sindrom hemolitic uremic atipic și purpură trombocitopenică, precum și posibilitatea administrării tratamentelor inclusiv la domiciliu.

Programul de diabet zaharat este extins cu 2 spitale, pentru dispozitive moderne de monitorizare a glicemiei și administrare a insulinei, iar programul de ortopedie include 1 spital pentru tratamentul instabilităților articulare cronice prin implanturi moderne.

Horațiu Moldovan a precizat că măsura vine în contextul unor resurse suplimentare în bugetul FNUASS, rezultate din eficientizarea cheltuielilor și creșterea numărului de contributori la sistem.

„Contribuția de 10% CASS înseamnă protecție reală pentru fiecare dintre noi. În momentul în care apare o boală gravă — precum cele incluse în acest ordin — costurile tratamentelor pot fi extrem de ridicate. Fără acest mecanism de solidaritate, aceste tratamente nu ar putea fi suportate pentru majoritatea pacienților. Prin CNAS, ele sunt decontate, oferind șansa la tratament și la viață”, a mai transmis președintele CNAS.

El a adăugat că măsura urmărește creșterea accesului la tratamente în proximitate, reducerea timpilor de așteptare, utilizarea mai eficientă a resurselor și introducerea terapiilor inovatoare.

Toate unitățile incluse în această etapă sunt spitale publice, urmând ca în perioada următoare să fie extins procesul și către spitale private, pe baza unor criterii clare și transparente.

„Ne propunem să menținem un echilibru corect și o complementaritate reală între sistemul public și cel privat, în beneficiul pacienților. Vom continua să dezvoltăm programele naționale de sănătate și să construim un sistem echitabil, sustenabil și orientat către pacient”, a mai transmis conf. univ. dr. Horațiu Moldovan.