Sănătatea mintală și nevoia de dezvoltare a unor politici publice moderne în domeniul psihiatriei au fost în centrul unei dezbateri organizate la Parlamentul European, unde Spitalul Clinic de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” Sibiu a prezentat, în premieră, o campanie anti-stigmă dedicată pacienților cu afecțiuni psihice. Inițiativa marchează prima participare a unui spital de psihiatrie din România la promovarea unei astfel de campanii în legislativul european.

Evenimentul de la Bruxelles a fost organizat de vicepreședintele Parlamentului European, europarlamentarul sibian Nicu Ștefănuță, și a reunit specialiști, decidenți europeni și profesioniști din domeniul sănătății, cu accent pe prevenția afecțiunilor psihice în contextul transformărilor din era digitală.

În cadrul dezbaterii, managerul spitalului, Florin Neag, a subliniat necesitatea schimbării de paradigmă în modul în care este privită psihiatria în sistemul medical.

Acesta a afirmat: „Sănătatea mintală nu poate funcționa dacă psihiatria continuă să fie tratată ca sectorul uitat al sistemului medical.”

Referindu-se la modul în care pacienții ar trebui integrați în sistemul de îngrijire, Florin Neag a explicat că abordarea trebuie să depășească limitele internării spitalicești: „Pacientul psihiatric nu aparține doar spitalului. El aparține societății. Avem nevoie de screening, intervenție timpurie, tratament acut și cronic, monitorizare post-externare, urmărirea tratamentului și reintegrare socială. Aceasta este psihiatria comunitară, despre care România vorbește de peste 20 de ani, dar pe care încă nu a construit-o funcțional.”

Un alt punct major evidențiat de managerul spitalului a fost subfinanțarea sistemului de psihiatrie și limitările actuale ale mecanismelor de finanțare: „Prima mare provocare este subfinanțarea cronică a actului medical psihiatric. Nu vorbesc doar despre investiții în clădiri sau dotări, care la Sibiu, din fericire prin eforturile susținute ale ordonatorului principal de credite – Consiliul Județean Sibiu, există. Vorbesc despre finanțarea națională efectivă a actului medical psihiatric. Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu reflectă încă real complexitatea îngrijirii psihiatrice: durata tratamentului, povara socială, monitorizarea pe termen lung, activitățile de ergoterapie și nevoia de intervenție multidisciplinară. Iar în actualul context economic și bugetar din România, discutăm mai degrabă despre tăieri decât despre corecțiile financiare pozitive pe care sistemul de sănătate mintală le așteaptă de ani de zile.”

În final, acesta a conturat direcțiile considerate esențiale pentru o reformă reală a sănătății mintale în România: „În condițiile în care vrem ca sănătatea mintală să funcționeze cu adevărat, trebuie să încetăm să tratăm psihiatria ca pe o specialitate medicală marginală. Trebuie să o finanțăm corect. Trebuie să construim un ecosistem centrat pe pacient, nu doar pe internare. Trebuie să susținem psihiatria comunitară prin bugete reale, nu doar prin declarații. Și trebuie să tratăm cercetarea ca pe o investiție, nu ca pe un lux. Pentru că sănătatea mintală înseamnă stabilitate socială, reziliență economică și demnitate umană.”