Controlul infecțiilor, utilizarea corectă a antibioticelor și funcționarea sistemului sanitar depind de echilibru între formarea profesională, resursele financiare și colaborarea interdisciplinară, a subliniat conf. univ. dr. Beatrice Mahler, în cadrul conferinței „Pericolul Rezistenței la Antibiotice. Criza Globală a Infecțiilor Rezistente”, organizată de Grupul de Presă MediaUno.

Medicul a evidențiat problemele structurale din sistemul sanitar, precum deficitul de personal, finanțarea insuficientă pentru antibioticele foarte scumpe și importanța laboratorului de diagnostic.

„În primul rând mi-a plăcut faptul că cei trei colegi care au vorbit înainte, toți din experiența de manager, au atacat diverse probleme: unul, problema de personal, ce facem cu personalul, cum avem grijă de el; problema care vine din finanțarea insuficientă pentru antibioticele foarte scumpe pe care le avem; și nu în ultimul rând doamna profesor Simin despre nevoia de supraveghere și importanța unui laborator care să poată să pună diagnosticul”, a declarat conf. univ. dr. Beatrice Mahler.

Aceasta a subliniat rolul rezidenței instituționale și al universității în formarea viitorilor profesioniști din sistemul sanitar.

„Aș vrea să punctez în acest moment rolul pe care îl are rezidența instituțională, pentru că suntem în Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila și nu întâmplător, pentru că de aici pleacă cei care formează și vor forma sistemul de sănătate și față de ei avem o responsabilitate uriașă, pentru că fără ca noi să îi formăm bine pe acești tineri, nu putem să avem pretenția ca acest control al infecțiilor să fie bine realizat, așa că nu degeaba domnul rector a acceptat ca această discuție să fie astăzi aici în această sală”, a precizat medicul.

Conf. univ. dr. Beatrice Mahler a insistat și asupra rolului farmacistului clinician, alături de medicul infecționist și medicul curant, în managementul pacientului.

Ea a explicat că pacienții nu sunt tratați doar pentru infecție, ci vin frecvent cu imunosupresie severă, ceea ce complică diagnosticul și recoltarea probelor.

„Atunci când vorbim de profesia medicală, de cei care contribuie, Universitatea de Medicină mai are o specialitate care este mai puțin prezentă la această discuție și care, din experiența pe care eu o am, a adus plus valoare: farmacistul clinician, farmacistul care, alături de medicul de boli infecțioase, de medicul care prescrie și vede pacientul, aduce plus valoare, pentru că un pacient nu îl tratăm doar cu antibiotice, un pacient nu are doar infecție, un pacient vine de regulă cu o imunosupresie și vine cu imunosupresie care de foarte multe ori nu permite nici măcar recoltarea probelor pentru a le trimite la laborator, pentru că este mult prea fragil”, a spus conf. univ. dr. Beatrice Mahler.

Ea a atras atenția că în multe cazuri critice, cum este sepsisul, pacienții evoluează rapid, iar tratamentul trebuie inițiat înainte de confirmarea de laborator.

„Vine cu o imunosupresie care nu permite diagnosticul în laborator, pentru că am avut cazuri de pacienți cu sepsis care au decedat în atât de scurt timp și au fost atât de fragili, încât nu au permis decât inițierea unei terapii, au venit târziu, e adevărat, noi terapii care a fost în orb incorectă”, a precizat medicul.

Conf. univ. dr. Beatrice Mahler a ridicat și problema relației dintre decizia medicală și finanțarea sistemului de sănătate.

„Dar ce ne-am face dacă casa de asigurări nu ne-ar plăti acele antibiotice, pentru că nu am avut dovadă? cred că nu ar fi o decizie înțeleaptă. Cred că medicul are dreptul să înceapă tratamentul antibiotic, sigur să și poată ulterior corecta conduita, dar să nu fie penalizat de finanțator. Adică dăm dreptul finanțatorului să fie peste medic — este anormal o asemenea gândire, este anormal să mergem cu lucrurile în acest sens”, a afirmat aceasta.

Ea a subliniat și problema accesului inegal la dotări medicale și a dependenței spitalelor de finanțări externe.

Conf. univ. dr. Beatrice Mahler a atras atenția și asupra respectării stricte a regulilor de igienă în spitale.

„Este foarte important să avem spitale care să fie dotate. Dar ce faci dacă un spital mai mic, un spital care depune un proiect european, nu câștigă acel proiect, deși are un punctaj mare? ce faci dacă faci adrese și hârtii, pentru că o parte dintre dumneavoastră sunteți manageri și faceți contracte, și nu primești finanțare? aparatura e scumpă sau intri într-o criză financiară”, a spus aceasta.

În final, medicul a subliniat importanța respectării protocoalelor de igienă și a comportamentului medical corect în prevenirea infecțiilor.

„Vreau să vă gândiți fiecare la ziua de azi din practică și să vă puneți întrebarea dacă colegele cu care azi ați interacționat aveau ojă pe unghii. știți că este interzisă și e ilegal; dacă s-au dezinfectat înainte de a pune sau după ce au pus mâna pe pacienți sau după oricare procedură, nu dacă s-au spălat, dacă s-au dezinfectat. Și abia după ce aceste lucruri vor fi făcute vom putea vorbi de diagnostic de laborator, pentru că problemele așa cum spunea și domnul doctor înainte, pleacă de la modul în care diagnosticăm sau modul în care prescriem dar și de la modul în care ne comportăm cu pacienții noștri”, a mai spus conf. univ. dr. Beatrice Mahler.