Prof. univ. dr. Alexandru Rafila, fostul ministru al sănătății atrage atenția asupra rezistenței la antibiotice, care reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, în condițiile în care bacteriile devin tot mai rezistente, iar dezvoltarea de noi antibiotice este dificilă și costisitoare, oferind soluții mai ales pe termen scurt, în cadrul conferinței “Pericolul Rezistenței la Antibiotice. Criza Globală a Infecțiilor Rezistente”.

„În ultima sută de ani, am înregistrat progrese majore odată cu introducerea pe scară largă a programelor de vaccinare”, a spus prof. univ. dr. Rafila, subliniind că „progresele istorice [sunt] puse sub presiune”.

El a arătat că ulterior au apărut antibioticele, precum și progrese esențiale în sanitație, acces la apă sigură și alimente sigure, însă „toate aceste realizări sunt însă, astăzi, într-o schimbare — și nu neapărat una favorabilă”.

Fostul ministru al sănătății a explicat că problema principală este creșterea rezistenței bacteriene: „Bacteriile au devenit tot mai rezistente la antibiotice, iar dezvoltarea de noi antibiotice este extrem de dificilă și costisitoare, oferind soluții mai ales pe termen scurt”.

El a mai precizat că această situație este agravată de scăderea acoperirii vaccinale în mai multe țări, inclusiv în România: „Acoperirea vaccinală a scăzut în multe țări, în România probabil că mai mult decât în orice altă țară din Europa”.

Prof. univ. dr. Rafila a făcut referire și la măsurile legislative privind limitarea utilizării antibioticelor fără rețetă, arătând că efectele au fost reduse: „Deși modificările legislative au încercat să limiteze eliberarea antibioticelor fără rețetă, impactul acestora a fost modest”.

El a adăugat că „prescrierile în ambulatoriu au scăzut cu până la 10%, însă consumul general rămâne ridicat”.

În plus, a atras atenția că utilizarea antibioticelor cu risc crescut nu a scăzut semnificativ: „Utilizarea unor antibiotice cu risc crescut — inclusiv cele care favorizează infecțiile cu Clostridioides difficile — nu a scăzut semnificativ”, ceea ce indică faptul că „problema nu ține doar de reglementare, ci și de comportamentul de consum și de practica medicală”.

În acest context, România continuă să se afle constant printre statele europene cu cel mai ridicat consum de antibiotice: „România reușește, de mulți ani — de peste un deceniu — să se mențină între locurile 2 și 4 la nivel european în ceea ce privește consumul de antibiotice și, implicit, rezistența la principalele specii bacteriene monitorizate de Centrul European de Control al Bolilor”, a conchis prof. univ. dr. Alexandru Rafila.