Rezistența la antibiotice reprezintă o urgență medicală și științifică, cu efecte directe asupra tratamentului pacienților, a declarat prof. univ. dr. Viorel Jinga, rectorul Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila (UMFCD), în cadrul unei conferințe dedicate acestei probleme globale.

Acesta a subliniat că fenomenul este deja prezent în practica medicală curentă și afectează deciziile terapeutice: „Astăzi nu discutăm despre un concept futurist. Rezistența la antibiotice este o urgență medicală și științifică, cu implicații directe asupra mortalității, duratei spitalizării, costurilor și, cel mai important, asupra șanselor pacientului de a primi tratamentul potrivit, la momentul potrivit.”

Prof univ. dr. Jinga a explicat că utilizarea necorespunzătoare a antibioticelor contribuie la dezvoltarea bacteriilor rezistente: „În fiecare infecție bacteriană, bacteriile „învață” – iar noi selectăm, uneori fără să vrem, bacteriile care supraviețuiesc. Când antibioticile sunt folosite inutil, subdozat, prea mult sau cu spectru prea larg, presiunea selectivă crește. Astfel, mecanismele de rezistență devin tot mai frecvente și, inevitabil, pierdem opțiuni terapeutice.”

În special în urologie, impactul este unul direct și vizibil în practica clinică, atrage atenția prof. univ. dr. Viorel Jinga: „În urologie, provocarea are fețe concrete: infecții urinare complicate, intervenții endoscopice și chirurgicale, catetere, profilaxie antibiotică, recurențe. Aici înțelegem rapid un adevăr simplu: rezistența nu rămâne în laborator. Ea intră în secții, în saloane și mai ales secțiile de terapie intensivă. ”

De asemenea, rectorul UMFCD a atras atenția că această problemă este rezultatul unui cumul de factori din întregul sistem medical: „Rezistența la antibiotice nu este vina unui singur medic, a unui singur spital sau a unui singur sistem. Este rezultatul unui lanț: decizii clinice, disponibilitate de teste, calitatea diagnosticului, presiuni de timp, obiceiuri de prescriere, și chiar percepții despre „ce ar trebui” dat unui pacient.”

„Ca instituție academică, avem însă și un avantaj:putem schimba cultura medicală. Putem forma clinicieni care înțeleg că antibioticul nu este o „plasă de siguranță”, ci o intervenție precisă, cu criterii, cu risc și cu responsabilitate”, a mai transmis rectorul UMFCD.