Experiența Mihaelei Rusu în spitale, inclusiv în timpul gărzilor, a oferit o perspectivă din exterior asupra comunicării dintre echipele medicale, pacienți și aparținători, a declarat prof. univ. dr. Bogdan Geavlete în cadrul evenimentului de lansare a volumului „Rolul comunicării în sfera medicală. Modele. Provocări. Soluții”, semnat de Mihaela Rusu, la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.

„Cunoaștem bine proiectul din fașă, ca să spunem așa, pentru că sigur mi s-a părut interesantă inițiativa Mihaelei, om de comunicare, de a participa la activitatea noastră, inclusiv cea din gărzi. Știm foarte bine, spitale de urgență, nu-i chiar așa de simplu. Povara, stresul, efortul sunt mari și, în același timp, cazuistica este extrem de gravă și să găsești o cale de echilibru între un act medical și o comunicare eficientă și suportivă în același timp cu pacienții, dar și cu aparținătorii, nu este întotdeauna simplu”, a declarat prof. univ. dr. Bogdan Geavlete.

Prof. univ. dr. Bogdan Geavlete a explicat că perspectiva oferită de autoare i-a ajutat pe cei din echipa medicală să privească activitatea și din exterior.

„A văzut o experiență din care am învățat multe, pentru că ea este foarte atractivă în momentul în care încerci să o înțelegi și sigur că cu această ocazie am văzut și plusurile, dar am văzut și minusurile echipelor medicale, atât în specialitatea urologie, dar și în celelalte specialități. E utilă o viziune din afară”, a spus prof. univ. dr. Bogdan Geavlete.

Prof. univ. dr. Bogdan Geavlete a atras atenția asupra presiunilor cu care se confruntă spitalele de urgență și asupra faptului că o parte dintre probleme pot fi prevenite printr-o comunicare mai eficientă.

„Spitalul de Urgență este prima linie, dacă vreți, expusă, pe de o parte, unor urgențe majore, pe de altă parte, uneori neplăceri majore, riscul de malpraxis, riscul de reclamații, mai ales în secolul XXI, în care calitatea actului medical se judecă cu GPS-ul și cu TikTok-ul. Sunt niște probleme cu care ne confruntăm zi de zi și care multe dintre ele pot fi prevenite și asta este cu totul și cu totul adevărat printr-o comunicare mai eficientă”, a afirmat prof. univ. dr. Bogdan Geavlete.

În acest context, prof. univ. dr. Bogdan Geavlete a vorbit despre nevoia pacientului de a primi explicații și de a înțelege pașii care urmează în procesul medical.

„Există și versiunea pacientului, omul în suferință, omul speriat, de multe ori, pentru care un timp în plus s-a acordat de medic. Da, dar acel timp transmite niște mesaje, dar face să înțeleagă situația în care se află, care vor fi pașii ulterior, la ce să se aștepte, sunt extrem de importante”, a declarat prof. univ. dr. Bogdan Geavlete.

Prof. univ. dr. Bogdan Geavlete a relatat și experiența sa din perioada rezidențiatului, când a participat la stagii de perfecționare în Germania, Franța și Olanda și a observat că timpul dedicat comunicării cu pacienții și familiile acestora era inclus în programul de lucru.

„Vreau să spun, când eram rezident, am avut șansa să merg la niște burse de perfecționare: prima la Hamburg, la centrul Asklepios, a doua la Spitalul Tenon din Paris și al treilea la Universitatea din Nijmegen și acolo, în activitatea colegilor mei germani, francezi, olandezi, la fiecare în parte exista o rubrică în graficul lor de lucru care se numea «passion time». Mărturisesc că nu am înțeles foarte bine de la bun începutul perioadei de bursă de studiu ce înseamnă «passion time» și era destul de lungă și mi-au explicat colegii mei, mă rog, și medici rezidenți de an mai mare și specialiști, că este o perioadă dedicată, niște ore dedicate comunicării cu pacienții, cu familia acestora, nu doar tradiționala vizită, că are sigur, are o conotație așa mai comunistoidă prin România, e puțin mai degajată și mai relaxată în Occident, ci inclusiv sub formă de interviuri, discuții cu pacienții, cu familia acestora, cu explicarea pașilor de tratament și adresarea tuturor problemelor ridicate de către pacienți”, a spus prof. univ. dr. Bogdan Geavlete.

Experiența din acele spitale l-a făcut să observe și efectele pe care timpul dedicat comunicării le poate avea asupra pacienților, inclusiv asupra celor aflați în situații medicale grave.

„Sigur că îmi doream mai mult să stau în sala de operație decât în sala de consiliu în care se discuta cu pacienții. În Franța am avut avantajul că înțelegeam și limba, în Germania și în Olanda nici măcar pe ăla, dar care era o latură încă de prin anii 2008-2009 și, tot cu mulți ani de atunci, noi încă n-am ajuns la nivelul respectiv, din păcate. Încercăm totuși să tindem către asta, că vrem o țară ca afară. Da, era important și, brusc, după aceste discuții, atitudinea pacienților, inclusiv a cazurilor grave, unele disperate, pacienții oncologici fără o perspectivă de vindecare, se schimba și moralul e foarte important”, a declarat prof. univ. dr. Bogdan Geavlete.

Prof. univ. dr. Bogdan Geavlete a vorbit, în final, despre cauzele cărora le-a fost atribuită de-a lungul timpului comunicarea deficitară din sistemul medical românesc.

„Pe de altă parte, treaba asta cu lipsa comunicării sau comunicare defectuoasă în România s-a pus ani la rândul pe seama perioadei comuniste și cred că parțial este corect”, a mai transmis acesta.