Reformele fiscale aplicate în ultimii 15 ani în mai multe economii emergente au dus la creșterea semnificativă a prețurilor țigărilor și au fost asociate cu scăderea fumatului, potrivit unei noi analize susținute de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Datele arată că taxele de sănătate pot contribui atât la reducerea consumului de produse nocive, cât și la creșterea veniturilor publice destinate sănătății.

O analiză independentă a 15 țări, care a urmărit evoluțiile din perioada 2009-2025, arată că toate statele analizate au făcut progrese în ceea ce privește impozitarea țigărilor. Rezultatele cele mai importante au fost înregistrate în țările care au majorat substanțial taxele, au simplificat sistemele fiscale și au introdus măsuri pentru ca țigările să nu devină mai accesibile pe măsură ce veniturile populației au crescut.

„Dovezile sunt clare: atunci când guvernele scumpesc semnificativ produsele dăunătoare, oamenii consumă mai puțin, viețile sunt salvate și veniturile publice cresc”, a declarat Dr. Etienne Krug, director al Departamentului de Determinanți ai Sănătății, Promovare și Prevenire al OMS.

„Ajustările fiscale mici și neregulate sunt prea ușor înghițite de inflație sau manipulate de industrie. Țările au nevoie de creșteri previzibile și ambițioase care să facă tutunul, alcoolul și băuturile zaharoase din ce în ce mai puțin accesibile.”, a mai declarat acesta.

Filipine reprezintă unul dintre exemplele evidențiate în analiză. După reforma majoră a taxei pe tutun din 2013, prețul real al celei mai vândute mărci de țigări din țară a crescut puternic. Pentru perioada 2008-2024, analiza estimează o majorare de 638% a prețului real, în timp ce prevalența fumatului a scăzut cu aproximativ o treime între 2010 și 2025.

Filipine au folosit, de asemenea, veniturile suplimentare obținute din majorarea taxelor pe tutun pentru extinderea acoperirii universale de sănătate, arătând cum astfel de taxe pot avea atât un efect asupra consumului, cât și un rol în finanțarea serviciilor medicale.

În Ucraina, prețul real estimat al celei mai vândute mărci de țigări a crescut cu 659% între 2008 și 2024. Mexicul, Filipinele și Ucraina au înregistrat scăderi importante ale fumatului după majorări semnificative ale taxelor și prețurilor, în condițiile în care fiscalitatea a fost aplicată împreună cu alte măsuri de control al tutunului.

În cele 15 țări analizate, prevalența consumului de tutun în rândul adulților a scăzut în mai multe contexte. Între 2010 și 2025, analiza indică reduceri relative de aproximativ 43% în India, 37% în Pakistan, 34% în Brazilia și 29% atât în Bangladesh, cât și în Filipine.

Progresul nu a fost însă uniform. Țigările au devenit mai puțin accesibile pe termen lung doar într-un număr limitat dintre țările analizate, în timp ce în alte state creșterea veniturilor sau inflația a depășit majorările de prețuri.

Analiza identifică patru elemente care apar în mod repetat în politicile fiscale mai stricte privind tutunul: majorări substanțiale și regulate ale taxelor, sisteme fiscale mai simple, o utilizare mai mare a accizelor specifice și ajustarea automată a taxelor în funcție de inflație și creșterea veniturilor.

Taxele pentru băuturile zaharoase și alcool rămân sub potențialul lor de sănătate publică

OMS arată că există o oportunitate similară în cazul băuturilor zaharoase și al alcoolului, însă nivelul actual al taxării rămâne redus în multe țări.

Cel puțin 116 țări aplică o acciză națională pentru unul sau mai multe tipuri de băuturi îndulcite cu zahăr. Cu toate acestea, ponderea mediană globală a accizei în prețul unei băuturi carbogazoase zaharoase comparabile este de doar 2,4%. Între 2022 și 2024, băuturile zaharoase au devenit mai puțin accesibile în doar 34 de țări, în timp ce în 62 de state au devenit mai accesibile.

Doar aproximativ un sfert dintre țările cu sisteme fiscale relevante își bazează taxele pe conținutul de zahăr. O astfel de structură poate încuraja consumatorii să aleagă produse cu mai puțin zahăr și poate stimula producătorii să își reformuleze produsele. Doar 14% dintre țări ajustează automat anumite taxe, ceea ce le expune mai mult riscului ca inflația să le reducă efectul.

Mai multe state au direcționat însă o parte din veniturile obținute din taxarea băuturilor zaharoase către sănătate. Azerbaidjan, Franța, Ungaria, Filipine și Republica Unită a Tanzaniei folosesc astfel de venituri pentru extinderea acoperirii medicale. Panama, Federația Rusă și Zimbabwe finanțează programe care vizează cancerul, diabetul și alte boli netransmisibile, iar Polonia și Portugalia direcționează fondurile către obiective medicale mai ample.

Cele mai recente date ale OMS arată că cea mai mare cotă totală de impozitare pentru băutura zaharoasă comparabilă a fost raportată în Timorul de Est, unde aceasta reprezintă aproximativ 53% din prețul de vânzare cu amănuntul. La nivel mondial, cota totală de impozitare este însă de aproximativ 22%, cu circa două treimi mai mică decât cea aplicată țigărilor.

Taxele pe alcool sunt mai răspândite, dar rămân la niveluri reduse în multe țări. Cel puțin 167 de state aplică accize naționale pentru alcool. Raportat la populație, acciza reprezintă aproximativ 21% din prețul de vânzare cu amănuntul al berii și 28% din cel al băuturilor spirtoase.

Între 2022 și 2024, berea a devenit mai puțin accesibilă în doar 31% dintre țări, iar băuturile spirtoase în 22%. Mai puțin de una din patru țări care aplică taxe specifice pentru alcool au introdus majorări automate regulate, iar cel puțin 25 de țări continuă să scutească vinul de accize.

OMS susține că experiența ultimilor 15 ani arată că reformele fiscale pot fi realizate chiar și în contexte politice și economice complexe, dar și că majorările modeste ale taxelor nu sunt suficiente pentru a menține produsele nocive mai puțin accesibile.

Inițiativa OMS „3 până în 2035” urmărește o creștere cu 50% a prețurilor reale până în 2035. La nivel global, în medie, acest obiectiv ar necesita aproximativ dublarea prețurilor nominale: de la 4,70 dolari la 9,60 dolari pentru un pachet de țigări, de la 1,30 dolari la 3,10 dolari pentru 330 ml de bere și de la 0,90 dolari la 1,90 dolari pentru 330 ml de băuturi îndulcite cu zahăr. În țările cu venituri mici, prețurile ar trebui să crească de aproximativ trei ori.

OMS solicită guvernelor să elaboreze foi de parcurs fiscale pe termen lung, să ajusteze automat taxele în funcție de inflație și creșterea veniturilor, să elimine lacunele legislative și tratamentul preferențial pentru produsele mai ieftine și să se asigure că produsele comparabile din tutun, alcool și băuturi zaharoase sunt impozitate corespunzător.

Pentru a sprijini aplicarea acestor măsuri, OMS a lansat site-ul Inițiativei „3 până în 2035” privind taxele de sănătate. Inițiativa urmărește să accelereze introducerea taxelor de sănătate, să faciliteze schimbul de cunoștințe, să consolideze activitatea de advocacy la nivel național și să mobilizeze parteneriate globale pentru menținerea fiscalității în domeniul sănătății pe agenda internațională.

OMS va publica, de asemenea, studii de caz din diferite țări pentru a evidenția progresele, experiențele și lecțiile învățate pe măsură ce guvernele avansează reformele fiscale în domeniul sănătății în cadrul Inițiativei „3 până în 2035”.