Schimbările climatice afectează sănătatea populației din toate regiunile lumii, iar numeroase riscuri, inclusiv decesele asociate căldurii și seceta, se intensifică într-un ritm mai rapid decât în urmă cu un deceniu, se arată într-un comunicat de presă al OMS. Potrivit celui mai recent raport Lancet Countdown privind sănătatea și schimbările climatice, în 2023, căldura a fost asociată cu un număr record de 710.000 de decese la nivel mondial, iar peste 70% din această povară a fost atribuită schimbărilor climatice provocate de activitatea umană.

Raportul din 2026, publicat înaintea Conferinței ONU privind schimbările climatice COP31, arată că efectele negative ale schimbărilor climatice asupra sănătății se accentuează mai repede decât răspunsul global. Documentul a fost realizat de o colaborare internațională de cercetători și instituții coordonată de University College London, în colaborare strategică cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Analiza urmărește evoluția a 54 de indicatori care evidențiază legăturile dintre schimbările climatice și sănătate, la zece ani de la intrarea în vigoare a Acordului de la Paris.

Decesele asociate căldurii, în creștere

Conform raportului, media anuală a deceselor asociate căldurii a crescut cu aproape 36% în anii de după Acordul de la Paris, comparativ cu deceniul anterior. Pe lângă mortalitatea provocată de temperaturile ridicate, documentul semnalează agravarea secetei, expunerea tot mai mare la fenomene hidrologice extreme și pierderi economice importante legate de expunerea la căldură.

„Schimbările climatice afectează deja sănătatea în fiecare regiune a lumii, iar dovezile arată că multe dintre aceste efecte se accelerează”, a declarat dr. Diarmid Campbell-Lendrum, șeful Unității pentru schimbări climatice, calitatea aerului, energie și sănătate.

„În același timp, acest raport demonstrează că acțiunile climatice reprezintă o intervenție în domeniul sănătății. Energia mai curată, sistemele de sănătate mai puternice și sistemele de avertizare timpurie salvează vieți în prezent. În timp ce țările se pregătesc pentru COP31, integrarea sănătății în centrul politicilor climatice poate contribui la protejarea comunităților, la consolidarea rezilienței și la obținerea unor beneficii imediate pentru sănătatea și bunăstarea oamenilor”, a adăugat acesta.

Investițiile în energie curată aduc beneficii pentru sănătate

Raportul evidențiază și progrese în combaterea efectelor schimbărilor climatice. În 2025, investițiile globale în energia curată au atins un nivel record de 2,1 trilioane de dolari americani. Totodată, se estimează că reducerea poluării aerului asociate combustibililor fosili în numeroase țări contribuie la prevenirea a mii de decese premature în fiecare an.

Alte evoluții pozitive vizează consolidarea sistemelor de sănătate pentru a face față schimbărilor climatice, inclusiv adoptarea pe scară mai largă a planurilor naționale de adaptare în domeniul sănătății și a sistemelor de avertizare timpurie bazate pe informații climatice.

Autorii raportului solicită recunoașterea oficială a schimbărilor climatice drept o urgență sanitară globală și integrarea considerentelor de sănătate în deciziile privind reducerea emisiilor, adaptarea la schimbările climatice și finanțarea măsurilor necesare. Printre priorități se numără accelerarea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, sporirea sprijinului pentru adaptare și extinderea investițiilor care consolidează reziliența sistemelor de sănătate.

OMS pregătește sistemele de sănătate pentru riscurile climatice

Organizația Mondială a Sănătății acționează pentru reducerea riscurilor climatice asupra sănătății prin supraveghere, sisteme de avertizare timpurie bazate pe date climatice, planificarea adaptării în domeniul sănătății, îndrumare tehnică și intervenții de urgență.

OMS asigură secretariatul Alianței pentru Acțiune Transformatoare privind Clima și Sănătatea (ATACH), o rețea de ministere ale sănătății și parteneri care colaborează pentru dezvoltarea, la nivel național, a unor sisteme de sănătate reziliente la schimbările climatice, cu emisii reduse de carbon și sustenabile.

De asemenea, organizația utilizează mecanismele existente de gestionare a urgențelor pentru a răspunde evenimentelor acute sau de durată care pot avea consecințe grave asupra sănătății. Din septembrie, OMS gestionează riscurile anticipate pentru sănătate asociate fenomenului El Niño aflat în desfășurare, printr-un răspuns de urgență etapizat și o Echipă globală de gestionare a incidentelor (IMT). Acțiunile includ mobilizarea experților, a informațiilor relevante pentru sănătate și a sprijinului destinat țărilor cele mai expuse riscurilor.

Potrivit Regulamentului Sanitar Internațional din 2005, o urgență de sănătate publică de interes internațional este un eveniment extraordinar care poate reprezenta un risc pentru sănătatea publică a altor state prin răspândirea internațională a bolilor și care poate necesita un răspuns coordonat la nivel internațional. Evenimentele de sănătate publică determinate de schimbările climatice pot intra în această categorie dacă îndeplinesc criteriile prevăzute de regulament.

Raportul Lancet Countdown din 2026 reunește contribuțiile a 146 de cercetători din peste 100 de instituții din mai mult de 30 de țări. OMS este colaborator strategic al inițiativei și oferă expertiză tehnică în domeniul schimbărilor climatice și al sănătății.