Președintele Consiliului Județean Bacău, Adrian Popa, atrage atenția asupra unui fenomen emergent în rândul copiilor și adolescenților: „Brain rot” – noul risc neurologic al generației digitale.

Popa explică că „Termenul «brain rot» este folosit tot mai des pentru a descrie deteriorarea atenției, concentrării și capacității de autocontrol asociată expunerii excesive la conținut digital” și că, dincolo de formularea populară, știința confirmă că „utilizarea compulsivă a ecranelor activează aceleași circuite cerebrale implicate în dependența de droguri și jocuri de noroc”.

Organizația Mondială a Sănătății a recunoscut deja „gaming disorder” ca tulburare medicală oficială, ceea ce confirmă că vorbim despre mecanisme biologice reale, nu doar o problemă de disciplină.

Popa a prezentat și datele privind expunerea tinerilor la mediul digital: „Între 5% și 20% dintre adolescenți prezintă criterii de dependență de social media. Aproximativ 20–30% au semne de dependență de smartphone. Utilizarea problematică a internetului (~6% la nivel global) este comparabilă cu prevalența dependenței de jocuri de noroc și apropiată de unele dependențe de substanțe la tineri”.

Președintele CJ Bacău avertizează că adolescenții cu utilizare compulsivă a ecranelor „au de 2–3 ori mai mare risc de depresie, anxietate și comportamente suicidare”, iar diferența majoră față de alte dependențe este vârsta de expunere, întrucât „creierul copiilor se află în dezvoltare, iar suprastimularea digitală precoce poate afecta atenția, memoria, reglarea emoțională și capacitatea de autocontrol, cu efecte care pot persista pe termen lung”.

Popa subliniază că, spre deosebire de dependențele de substanțe, pentru care există protocoale terapeutice validate și intervenții medicale, „atunci când dezvoltarea neurologică este influențată în perioade critice ale copilăriei, consecințele pot fi mult mai greu de corectat ulterior”.

În acest context, întărirea legislației pentru protecția minorilor în mediul online „nu reprezintă o restricție, ci o măsură de prevenție — similară intervențiilor adoptate în timp pentru alcool, tutun sau jocuri de noroc”, a mai precizat Popa.

El atrage atenția că „copiii nu au capacitatea biologică de autocontrol a unui adult” și că responsabilitatea protecției revine părinților, autorităților și societății pentru a preveni efectele pe termen lung ale expunerii digitale.