Creșterea accesului la servicii medicale de bază, consolidarea medicinei de familie în mediul rural și dezvoltarea programelor de prevenție sunt priorități majore ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), în contextul în care lipsa educației pentru sănătate și comunicarea deficitară limitează utilizarea corectă a serviciilor medicale, a declarat conf. univ. dr. Horațiu Moldovan, președintele CNAS, în cadrul Conferinței Naționale de Sănătate Publică.

Acesta a subliniat că eficiența sistemului medical depinde în mod direct de nivelul de educație și informare al populației, precum și de o comunicare instituțională mai bine structurată.

„Fără o educație care presupune un proces de învățare adecvat nu putem să ajungem la deziratul pe comunicare și în momentul în care vorbim despre ceea ce facem noi la Casa Națională de Asigurări de Sănătate de multe ori eforturile intense pe care le fac colegii mei de douăzeci și ceva de ani și împreună cu mine de un an de zile mai de multe ori rămân nevalorificate corespunzător pentru că nu există o comunicare adecvată”, a declarat conf. univ. dr. Horațiu Moldovan, președintele CNAS.

În ceea ce privește accesul la medicina de familie, șeful CNAS a precizat că sunt în pregătire măsuri legislative menite să faciliteze extinderea rețelei de cabinete medicale, în special în mediul rural.

„Și pentru că ați menționat accesul la medicina de familie, ceea ce am discutat și am lucrat cu colegele mele, cu colegii mei și cu partenerii instituționali vizavi de creșterea accesului, când colegii de la Ministerul Sănătății o să reușească să formeze mai mulți medici de familie, lucru care, apropo, sunt semnale foarte bune, dar am zis că trebuie să facem ceva până atunci să creștem accesul pacienților la medicina de familie, în momentul de program și cred că astăzi sau mâine, dacă terminăm repede conferința, o să punem în transparență decizională un proiect de ordin al președintelui CNAS, care va include o relaxare a posibilității medicilor de familie de a contracta, de a-și deschide cabinete sau puncte de lucru în mediul rural”, a explicat acesta.

Totodată, CNAS vizează extinderea accesului la servicii de specialitate în zonele defavorizate, prin facilitarea deschiderii de puncte de lucru și a activității medicale cu fracțiuni de normă.

„De asemenea, tot în acest proiect de acte normative o să venim și cu crearea posibilității pentru medicii din ambulatoriul de specialitate de a se duce în zonele defavorizate mai ușor decât pot să o facă astăzi și să își deschidă puncte de lucru cu fracțiuni mici și foarte mici, încât cei care sunt în orașele mari să fie stimulați să meargă și 30, 40, 50 de km mai încolo la persoanele care nu au posibilitatea de a contacta un medic într-un oraș mai mare”, a precizat președintele CNAS.

Un alt obiectiv vizează dezvoltarea serviciilor medicale mobile și a caravanelor medicale în zonele defavorizate, în parteneriat cu Ministerul Sănătății.

„Tot în această idee a creșterii și restabilirii accesibilității la servicii medicale, împreună cu Ministerul Sănătății, am elaborat un act normativ pe care îl transmitem în practică, punctul de vedere al finanțării legat de caravanele medicale și de finanțare în caravanele medicale tocmai pentru aceste zone defavorizate”, a mai declarat conf. univ. dr. Horațiu Moldovan.

În ceea ce privește prevenția, acesta a atras atenția asupra necesității consolidării educației medicale și a comunicării publice, astfel încât programele existente să fie mai bine cunoscute și accesate de populație.

„Acestea sunt câteva dintre lucrurile pe care le facem, oferte palpabile, sunt foarte multe lucruri pe care le facem pe plan național pe programele de cancer, pe programele de prevenție și nu ajung la cunoștința celor care beneficiază de aceste drepturi pe care le au pe programele de prevenție pe grupuri diferite de vârstă, nu avem această cultură a prevenției”, a explicat președintele CNAS.

Acesta a menționat și discuțiile privind stimularea medicinei de familie prin decontarea suplimentară a consultațiilor preventive, însă a subliniat că aplicarea unor astfel de măsuri depinde de comportamentul pacienților și de nivelul de educație medicală al populației.