Peste 25.000 de copii se nasc prematur în România în fiecare an, iar unul din trei dintre prematuri poate dezvolta bronhodisplazie pulmonară, o afecțiune care poate avea efecte pe termen lung asupra sănătății respiratorii, atrage atenția dr. Marta Galfi, medic rezident pneumologie pediatrică.

„Afecțiunea apare deoarece plămânii nu au avut suficient timp să se dezvolte complet înainte de naștere. Cu cât un copil se naște mai devreme, cu atât riscul de apariție a acestei boli este mai mare”, atrage atenția medicul pneumolog pediatru.

În cazul prematurilor extremi, dezvoltarea plămânilor este întreruptă înainte ca aceștia să ajungă la maturitate, iar tratamentele care le salvează viața în primele zile, precum administrarea de oxigen sau ventilația mecanică, pot contribui la apariția bronhodisplaziei pulmonare.

Copiii diagnosticați cu această afecțiune pot avea dificultăți de respirație și pot necesita, uneori, administrarea de oxigen pentru o perioadă mai lungă după naștere. Pe termen lung, aceștia sunt mai predispuși la infecții respiratorii, pot avea episoade repetate de respirație șuierătoare (wheezing), simptome asemănătoare astmului bronșic și pot obosi mai repede în timpul efortului fizic.

În formele severe, bronhodisplazia pulmonară poate provoca apariția hipertensiunii pulmonare, iar uneori ritmul de creștere și dezvoltare poate fi mai lent comparativ cu cel al copiilor născuți la termen.

„Deși bronhodisplazia pulmonară poate avea efecte pe termen lung, prognosticul este favorabil în majoritatea cazurilor”, mai precizează dr. Marta Galfi.

Medicul recomandă monitorizarea atentă a copiilor de către pediatru, neonatolog și pneumologul pediatru, respectarea schemei de vaccinare, prevenirea infecțiilor respiratorii, inclusiv a infecției cu virusul sincitial respirator (VSR), precum și evitarea expunerii la fumul de țigară și la alți poluanți.