Conf. univ. dr. Ciprian Băcilă, președinte al Asociației Române de Psihiatrie și Psihoterapie și director medical al Spitalului Clinic de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” din Sibiu, a prezentat modul în care inteligența artificială poate sprijini specialiștii în sănătatea mintală, în cadrul evenimentului „Prevenția în sănătatea mintală în era digitală în Europa – Instrumente digitale, expertiză umană și protecția minorilor”, organizat la Parlamentul European.
El a explicat că volumul și complexitatea datelor medicale cresc exponențial și că procesarea lor consumă resurse semnificative, timp prețios care nu poate fi folosit cu pacientul, subliniind că „pe lângă lipsa de personal, volumul și complexitatea datelor medicale cresc exponențial, iar pentru specialist, încercarea de a le procesa în timp util a ajuns să consume enorm de multe resurse, în special timp – un timp prețios pe care nu îl petrecem cu pacientul. În acest context intră în discuție utilizarea inteligenței artificiale, ca instrument de suport”.
Băcilă a detaliat evoluția tehnologică în psihiatrie, explicând că datele sunt multimodale și provin atât din parametri paraclinici, cât și din date clinice, lingvistice și comportamentale. El a menționat: „În psihiatrie, marea provocare este natura multimodală a datelor. Lucrăm simultan cu: parametri paraclinici (analize de laborator, EEG, imagistică) și date clinice, lingvistice și comportamentale. Am pornit de la modelele clasice de Machine Learning (MLM), care necesitau intervenție umană pentru a extrage parametri, am trecut la Deep Learning (DLM), unde rețelele neuronale identifică singure tiparele, și am ajuns la Large Language Models (LLM), capabile să analizeze limbajul natural din epicrize sau interviuri clinice”.
Totodată, Băcilă a subliniat că progresul digital nu înlocuiește judecata clinică, ci o completează: „Cel mai important mesaj pe care îl pot transmite: Inteligența artificială nu înlocuiește judecata clinică. Ci o susține – prin oferirea unor repere obiective, prin identificarea tiparelor de risc și prin reducerea erorilor decizionale. Prin această abordare, psihiatria se ancorează ferm în principiile medicinei bazate pe dovezi, devenind un domeniu în care analiza obiectivă și empatia nu doar coexistă, ci se potențează reciproc pentru a reda pacientului nu doar stabilitatea clinică, ci mai ales sentimentul de control, siguranță și speranță. Tehnologia vine în sprijinul managementului medical, iar misiunea noastră comună este să folosim acest progres digital pentru a preveni, a trata și a lărgi accesul la servicii medicale de calitate, păstrând mereu omul, cu toată complexitatea și demnitatea sa, în centrul fiecărui algoritm”.
În final, el a atras atenția asupra riscurilor generate de chatbot-urile AI, afirmând că „un risc major, deja materializat tragic, este cel al chatboților AI. Trebuie să fim direcți: Chatboții AI nu sunt terapie. Ei pot crea atașamente emoționale false, pot normaliza izolarea și pot împinge persoanele vulnerabile spre decizii ireparabile. Nu trebuie niciodată prezentați ca instrumente de sănătate mintală fără o reglementare riguroasă și fără avertizarea clară că utilizatorul interacționează cu o mașină, nu cu un clinician”.
