Curtea de Conturi a realizat un audit al performanței privind modul în care sunt organizate și funcționează ambulatoriile integrate din unitățile sanitare subordonate Ministerului Sănătății, subliniind necesitatea transformării acestora din structuri formale într-un instrument real de creștere a accesului pacienților la servicii medicale, reducere a spitalizărilor evitabile și utilizare eficientă a resurselor.

Auditul a vizat perioada 2022–2024 și a analizat organizarea și funcționarea ambulatoriilor integrate din 56 de unități sanitare cu paturi aflate în subordinea Ministerului Sănătății, precum și investițiile, dotările, resursa de personal, serviciile medicale, accesibilitatea și cazurile de spitalizare evitabilă.

Potrivit raportului, ambulatoriul integrat nu a fost funcțional în toate unitățile analizate. Din cele 56 de spitale, doar 47 au avut ambulatorii integrate funcționale, iar în trei cazuri acestea au fost dedicate exclusiv pacienților internați, principalele cauze fiind lipsa personalului, lipsa spațiilor adecvate și particularitățile profilului unităților sanitare.

Curtea de Conturi arată că accesul pacienților la serviciile ambulatorii a fost limitat de timpi de așteptare semnificativi, intervalul dintre programare și consultație variind de la câteva zile la câteva luni.

În ceea ce privește impactul, auditul arată că măsurile implementate nu au determinat reducerea spitalizărilor. Astfel, în 2024 față de 2022, spitalizarea de zi a crescut cu aproximativ 22%, iar spitalizarea continuă cu 21%. De asemenea, cazurile de spitalizări evitabile au crescut cu aproximativ 34%.

Curtea de Conturi subliniază că ambulatoriile integrate nu au funcționat ca un filtru eficient pentru internări, în condițiile deficitului de resurse umane, spații și dotări.

În cadrul auditului au fost adresate Ministerului Sănătății o serie de recomandări în sensul întreprinderii măsurilor necesare pentru:

  • organizarea și funcționarea ambulatoriilor integrate în unitățile subordonate MS, astfel încât să fie asigurat accesul pacienților la servicii medicale specializate în regim ambulatoriu integrat;
  • reducerea timpilor de așteptare și creșterea accesibilității pacienților la serviciile medicale din ambulatoriul integrat;
  • dezvoltarea serviciilor medicale oferite în ambulatoriul integrat și reducerea numărului de spitalizări, ținând cont de specificul și profilul fiecărei unități sanitare.