A treia zi de joi a lunii noiembrie marchează, în fiecare an, Ziua Națională fără Tutun, un prilej prin care este promovat adoptarea unui comportament sănătos, fără consum de tutun.
Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), în ultimii ani tot mai mulți fumători au început să folosească alternative la fumatul tradițional, precum țigările electronice și produsele din tutun încălzit, determinați de promovarea acestor dispozitive ca fiind soluții mai sigure și mai puțin nocive pentru sănătate.
INSP avertizează că utilizarea acestor produse alternative din tutun a crescut alarmant în rândul minorilor și tinerilor nefumători, fenomen care reprezintă un risc major pentru sănătate.
Instituția subliniază că prevenirea începerii fumatului rămâne una dintre strategiile cheie de control al epidemiei de fumat, iar limitarea consumului de tutun este una dintre cele mai eficiente modalități de a salva vieți și de a îmbunătăți starea generală de bine.
De asemenea, INSP reamintește că „consumul de tutun este principala cauză de deces prevenibilă în lume.”
Pe glob, peste 8,7 milioane de oameni mor anual din cauza consumului produselor din tutun. Majoritatea acestor decese (7,4 milioane) sunt atribuite consumului direct de tutun, în timp ce restul de peste 1,3 milioane decese sunt atribuite expunerii la fumatul pasiv. Tutunul a rămas un important factor de risc responsabil de povara cancerului la nivelul UE, cauzând peste un sfert din decesele provocate de această boală.
Europa ocupă locul al doilea între regiunile OMS în ceea ce privește prevalența consumului de tutun, atât în rândul adulților (25,3%), cât și al adolescenților (10,8%).
România, cu o prevalență a fumatului zilnic, la populația 15 ani, peste de 18,7%, se situează pe locul 15 între țările OECD, ușor peste media UE27 de 18,4%. Disparitățile de gen sunt marcante: în România frecvența fumatului zilnic în rândul bărbaților (30,6%) depășește valoarea medie a UE de 22,3%, în timp ce în rândul femeilor aceasta se situează în jurul a 7,5%, semnificativ sub media UE pentru acest grup (14,8%).
România se poziționează între țările europene cu o frecvență de utilizare regulată a țigărilor electronice mai scăzută decât media europeană, atât în rândul populației cu vârsta de 15 ani și peste, cât și în rândul adulților tineri (15-24 ani). Proporția adulților care utilizează regulat produse de vapat în România este de 1,7% (0,3% utilizatori zilnici și 1,4% utilizatori ocazionali), comparativ cu media UE de aproximativ 2,1%. În rândul tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani, prevalența utilizării regulate a țigărilor electronice (1,7%), este sub media UE de 2,7%.
