Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) avertizează asupra riscurilor pentru sănătate generate de expunerea la poluanţii organici persistenţi (POPs), în cadrul activităţilor de informare şi educare pentru sănătate desfăşurate în luna iulie 2026, sub mesajul „Expunerea la poluanții organici persistenți reduce calitatea vieții. Protejează-ți sănătatea și respectă mediul!”.

Poluanţii organici persistenţi reprezintă o categorie de substanţe chimice cu toxicitate ridicată, de origine naturală sau antropică, caracterizate prin persistenţă îndelungată în mediu, capacitatea de transport pe distanţe mari, bioacumulare în organismele vii şi biomagnificare de-a lungul lanţului trofic. Aceste proprietăţi determină expunerea populaţiei chiar şi în regiuni aflate la mare distanţă de sursele de poluare.

Convenţia de la Stockholm privind Poluanţii Organici Persistenţi, adoptată în anul 2001 sub egida Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), constituie principalul instrument internaţional destinat eliminării sau restricţionării producerii, utilizării şi emisiilor acestor substanţe. România este stat parte la Convenţie şi aplică prevederile acesteia prin legislaţia naţională şi prin Regulamentul (UE) 2019/1021 privind poluanţii organici persistenţi, cu modificările şi completările ulterioare.

La adoptarea Convenţiei, lista cuprindea 12 substanţe considerate prioritare, incluzând pesticide organoclorurate (DDT, aldrin, dieldrin, clordan, heptaclor, mirex, toxafen şi endrin), produse chimice industriale (PCB şi HCB) şi produşi rezultaţi neintenţionat din procese de combustie şi procese industriale (dioxine şi furani).

Ulterior, lista a fost extinsă prin includerea altor substanţe persistente, printre care unele substanţe per- şi polifluoroalchilice (PFAS), compuşi bromuraţi utilizaţi ca substanţe ignifuge şi alte substanţe identificate ca prezentând risc pentru sănătatea umană şi mediu.

În prezent, în cadrul Convenţiei de la Stockholm, substanţele sunt împărţite în trei categorii principale, în funcţie de riscuri şi necesităţi:

  • Substanțe supuse eliminării (Anexa A): Producția și utilizarea acestora trebuie să înceteze complet. Multe pesticide (cum ar fi Aldrin, Dieldrin, Mirex și DDT-ul pentru uz agricol) fac parte din această categorie.
  • Substanțe supuse restricțiilor (Anexa B): Producția și utilizarea lor sunt permise doar în mod excepțional și doar pentru scopuri specifice bine definite (ex. utilizarea de DDT pentru controlul vectorilor de malarie în anumite țări).
  • Substanțe formate neintenționat (Anexa C): Acestea nu sunt produse intenționat, ci sunt eliberate ca produse secundare în procesele de ardere sau industriale (ex. dioxinele și furanii). Pentru acestea, statele trebuie să implementeze măsuri de reducere și minimizare a emisiilor.

La nivelul Uniunii Europene, măsurile de restricţionare şi eliminare a POPs au determinat reducerea semnificativă a emisiilor acestor poluanţi în ultimele două decenii. Monitorizarea continuă a contaminanţilor chimici în factorii de mediu şi în lanţul alimentar rămâne o prioritate pentru evaluarea riscurilor asupra sănătăţii populaţiei.

Substanţele formate neintenţionat, precum dioxinele, furanilor şi PCB-urile rezultate din procese de ardere, reprezintă singurele POP-uri la care populaţia se poate expune în prezent, iar responsabilitatea comună a întregii populaţii vizează reducerea emisiilor prin evitarea arderii necontrolate şi adoptarea unor practici sigure în gospodărie.

Institutul Naţional de Sănătate Publică desfăşoară, în cadrul Programului Naţional de Monitorizare a Factorilor Determinanţi din Mediul de Viaţă şi de Muncă, activităţi de supraveghere a contaminanţilor chimici din alimente, inclusiv din produsele destinate sugarilor şi copiilor de vârstă mică. Rezultatele monitorizării sunt evaluate în raport cu limitele maxime stabilite de legislaţia europeană privind siguranţa alimentară.

Principala cale de expunere pentru populaţia generală este reprezentată de consumul alimentelor contaminate, în special al produselor de origine animală cu conţinut ridicat de grăsimi. Expunerea poate avea loc şi prin inhalarea aerului contaminat, ingestia particulelor de praf din mediul interior, contactul cu produse care conţin astfel de substanţe sau prin expunere profesională în anumite sectoare industriale.

Datorită caracterului lor lipofil, POPs se acumulează în ţesutul adipos şi pot persista în organism perioade îndelungate, chiar şi după încetarea expunerii.

Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Agenţiei Europene pentru Produse Chimice (ECHA), Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) şi Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), expunerea cronică la poluanţi organici persistenţi poate fi asociată cu:

  • tulburări endocrine şi metabolice;
  • afectarea dezvoltării neurologice şi neurocomportamentale;
  • diminuarea răspunsului sistemului imunitar;
  • tulburări de reproducere şi fertilitate;
  • afectarea dezvoltării fetale şi a copilului;
  • hepatotoxicitate;
  • creşterea riscului pentru anumite tipuri de cancer;
  • boli cardiovasculare şi metabolice.

Copiii, femeile însărcinate, nou-născuţii şi persoanele expuse profesional reprezintă grupele populaţionale cele mai vulnerabile.

Poluanţii organici persistenţi afectează calitatea aerului, apei şi solului şi pot determina efecte adverse asupra biodiversităţii şi funcţionării ecosistemelor. Bioacumularea şi biomagnificarea acestora contribuie la contaminarea speciilor aflate la toate nivelurile lanţurilor trofice, inclusiv a celor din vârful acestora.

Abordarea integrată „One Health”, promovată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, evidenţiază legătura dintre sănătatea oamenilor, sănătatea animalelor şi starea ecosistemelor, subliniind importanţa prevenirii poluării chimice.

Pentru reducerea expunerii la poluanții organici persistenți se recomandă:

  • informarea din surse oficiale privind utilizarea în siguranță a produselor chimice;
  • respectarea instrucțiunilor înscrise pe etichetele produselor;
  • evitarea utilizării pesticidelor provenite din surse neautorizate;
  • depozitarea produselor chimice în locuri inaccesibile copiilor;
  • evitarea arderii deșeurilor menajere și vegetale;
  • aerisirea periodică a locuinței și îndepărtarea regulată a prafului din spațiile interioare;
  • adoptarea unei alimentații echilibrate și variate, cu limitarea consumului excesiv de grăsimi animale;
  • colectarea separată și predarea în puncte autorizate a deșeurilor periculoase (echipamente electrice și electronice, baterii, uleiuri uzate, pesticide expirate, medicamente neutilizate);
  • respectarea măsurilor de protecție a mediului și susținerea reciclării.

“Reducerea expunerii populației la poluanții organici persistenți reprezintă o prioritate de sănătate publică și de protecție a mediului. Aplicarea măsurilor prevăzute de Convenția de la Stockholm și de legislația Uniunii Europene, împreună cu informarea corectă a populației și adoptarea unor comportamente preventive, contribuie la diminuarea riscurilor asupra sănătății și la protejarea generațiilor viitoare”, atrag atenția specialiștii INSP.