Ministerul Sănătății a formulat primele propuneri oficiale pentru noua Lege a salarizării, în urma consultărilor tehnice desfășurate pe marginea proiectului, cu obiectivul de a corecta dezechilibrele din sistemul sanitar și de a consolida atractivitatea acestuia, prin recunoașterea performanței, a responsabilității și a muncii desfășurate în condiții dificile.

Reforma salarizării din sănătate, potrivit ministerului, trebuie să țină cont de realitățile din spitale, de responsabilitatea ridicată a personalului medical și de necesitatea menținerii specialiștilor în sistemul public, în contextul deficitului de personal și al migrației profesionale.

În ceea ce privește poziționarea sistemului sanitar în grila de salarizare, Ministerul Sănătății atrage atenția că personalul din Sănătate este încadrat în proiectul actual sub alte categorii profesionale din sectorul public, deși activitatea acestuia presupune un nivel ridicat de responsabilitate. În acest context, instituția propune creșterea coeficienților de salarizare și reașezarea grilelor salariale pentru personalul medico-sanitar și auxiliar-sanitar, astfel încât salariile să reflecte „în mod real responsabilitatea, competențele și contribuția esențială a celor care asigură funcționarea sistemului de sănătate”, fiind solicitat punctual „creșterea coeficienților pentru mai multe categorii profesionale”.

Ministerul subliniază că măsurile propuse urmăresc reducerea discrepanțelor salariale și stimularea formării profesionale continue într-un sistem afectat de lipsa personalului și de plecarea specialiștilor.

Un alt capitol important vizează „recunoașterea muncii din timpul nopții, al gărzilor și al weekendurilor”. Ministerul consideră că modul actual de remunerare a gărzilor și a activității desfășurate în zilele de repaus săptămânal, de sărbătoare legală și în celelalte zile nelucrătoare nu reflectă nivelul de responsabilitate al personalului medical.

Referitor la majorarea cu 10% a tarifului orar prevăzută în proiectul aflat în consultare, ministerul precizează că aceasta „nu reflectă în mod real nivelul de responsabilitate și sacrificiile asumate de personalul medical care asigură continuitatea activității medicale”. În acest context, principalele propuneri sunt:

  • majorarea cu 100% a tarifului orar pentru gărzile și activitatea desfășurată în zilele de repaus săptămânal și de sărbătoare legală
  • diferențierea remunerației în funcție de tipul gărzii, prin reglementarea distinctă a gărzilor de urgență, a gărzilor de monitorizare și a gărzilor la domiciliu

Totodată, Ministerul Sănătății propune „reașezarea sporurilor”, prin clarificarea și uniformizarea sistemului, astfel încât acesta să fie aplicat unitar pentru toate categoriile de personal din sănătate. Instituția atrage atenția că, în forma actuală, proiectul utilizează criterii diferite de acordare a sporurilor, făcând referire atât la anumite locuri de muncă, cât și la anumite specialități profesionale, ceea ce poate genera interpretări neunitare și dificultăți de aplicare. De asemenea, lista activităților și categoriilor care justifică acordarea sporurilor este încă în curs de definire și necesită completări.

Un element de noutate major îl reprezintă „introducerea salarizării în funcție de performanță”. Modelul propus pentru medici include:

  • păstrarea salariului de bază ca element fix
  • acordarea unei componente variabile în funcție de indicatori de performanță măsurabili care nu pot depăși 100% din salariul de bază
  • implementarea inițială printr-un program pilot național pentru o durată de 24 de luni
  • garanții privind respectarea independenței profesionale și evitarea unor practici care ar putea afecta calitatea actului medical
  • UAT- urile care au în rețeaua lor spitale vor putea contribui financiar la implementarea acestui program

Ministerul Sănătății precizează că obiectivul acestor măsuri este încurajarea performanței și a rezultatelor în beneficiul pacientului, într-un mod transparent și echitabil, și își exprimă disponibilitatea de a continua dialogul cu partenerii sociali și profesioniștii din domeniu pentru definitivarea unei legi care să răspundă atât nevoilor sistemului sanitar, cât și „așteptărilor celor care își desfășoară activitatea în slujba sănătății publice”.