Bugetul pentru hrana pacienților din spitale ar putea fi majorat, după ce sumele alocate nu au mai fost actualizate din 2022, a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete. Acesta a precizat că a discutat deja cu premierul pentru identificarea unei soluții, în contextul creșterii prețurilor la alimente, energie și alți factori care influențează costurile de preparare a meniurilor.

Ministrul a subliniat că hrana din spitale nu trebuie privită doar ca o necesitate de bază, ci și ca parte a procesului de recuperare a pacienților. „În primul rând, nu, nu este doar hrană, este parte din terapia de recuperare a pacientului”, a declarat Alexandru Rogobete.

Acesta a atras atenția și asupra modului în care este pregătită și servită mâncarea, de la calitatea nutrițională până la prezentarea în farfurie. Ministrul a punctat că felul în care este oferită hrana reprezintă și o formă de respect față de pacienți și aparținători.

„Modul în care alimentăm și prezentăm mâncarea pacienților ține și de respectul pe care îl purtăm pacienților și aparținătorilor lor”, a afirmat acesta.

În prezent, norma de hrană este de 22 de lei pe zi pentru meniul obișnuit și de 33 de lei pentru regimurile alimentare speciale, precum cele destinate pacienților oncologici sau persoanelor cu diabet. Ministrul a explicat că pregătirea meniurilor speciale presupune costuri mai mari.

Alexandru Rogobete a arătat că bugetul pentru hrană a rămas neschimbat din 2022, deși între timp au crescut prețurile la alimente, energie și servicii. Potrivit ministrului, managerii unor spitale i-au semnalat că prețurile s-au dublat, în timp ce suma disponibilă pentru hrana pacienților a rămas aceeași. Unele unități medicale întâmpină astfel dificultăți în asigurarea meniurilor necesare.

În același context, Alexandru Rogobete a vorbit și despre fondurile care urmează să fie suplimentate la rectificarea bugetară pentru sistemul de sănătate. „Acum, la rectificarea bugetară, suplimentez zona de urgență exact cu 200 de milioane”, a declarat ministrul. Acesta a afirmat că sumele necesare pentru programele naționale și pentru zonele critice din spitale vor fi alocate începând din această săptămână.

„Le pot da asigurări pacienților că criza financiară din sistemul de sănătate s-a diminuat semnificativ, că odată cu rectificarea bugetară sumele necesare pentru programele naționale, dar și pentru zonele critice din spitale vor fi alocate începând din această săptămână și automat această presiune și această tensiune o să dispară”, a mai spus Alexandru Rogobete.

Ministrul a amintit că spitalele achiziționează alimente și servicii de catering în cantități mari, prin acorduri-cadru, ceea ce poate reduce costul unitar. Cu toate acestea, a subliniat că există diferențe importante între spitale: în unele unități hrana este pregătită corespunzător, în timp ce în altele calitatea și prezentarea lasă de dorit.

Rogobete a anunțat că va continua vizitele neanunțate în spitale, cu atenție deosebită asupra serviciilor de catering. El a precizat că, în cazul fotografiilor cu mâncarea prezentată recent, observațiile sale au vizat în principal aspectul acesteia, nu cantitatea sau valoarea nutrițională. Acestea din urmă trebuie evaluate de specialiști în nutriție, în funcție de regimul alimentar prescris fiecărui pacient.

Ministrul a explicat și că părintele care însoțește un copil internat nu primește automat mâncare în același recipient cu acesta. În privința aspectului preparatelor, el a spus că va pune în legătură managerul spitalului respectiv cu alte unități medicale din București, unde există exemple de organizare mai bună a serviciilor de hrană.

Un alt aspect semnalat de ministru este folosirea recipientelor din plastic. Acesta a dat exemplul unor spitale care utilizează farfurii ce pot fi spălate și sterilizate, menționând că există și mașini de spălat vase adaptate acestui scop.

„Nu cred că pentru un spital este imposibil să cumpere niște farfurii care se spală și se sterilizează”, a declarat Alexandru Rogobete.

Ministrul a oferit și exemplul unui spital din Paris, unde un nutriționist face parte din echipa multidisciplinară și contribuie la stabilirea meniului fiecărui pacient, în funcție de afecțiune și de starea nutrițională. De asemenea, prezentarea preparatelor este tratată ca o componentă importantă a serviciului oferit pacienților.

Alexandru Rogobete a amintit că a identificat atât exemple de bună practică, în spitale din Baia Mare, Bistrița și Târgu Mureș, cât și situații în care hrana este pregătită și servită necorespunzător. El a subliniat că îmbunătățirea alimentației trebuie să fie o preocupare constantă a managerilor, deoarece hrana face parte din îngrijirea și recuperarea pacienților.