Numărul paturilor destinate spitalizării continue va fi redus cu 14.000, etapizat, pe parcursul următorilor trei ani, conform unei hotărâri aprobate în ședința de miercuri a Guvernului, privind Planul Național de Paturi pentru perioada 2026-2028.

„Acest Plan național de paturi, ca și celelalte care au fost în vigoare de-a lungul timpului, aduc o predictibilitate, o stabilitate și eficiență în segmentul acesta spitalicesc, de spitalizare continuă. Aș vrea să vă dau câteva cifre, nu înainte de a vă spune că acest Plan național de paturi nu afectează cu nimic calitatea serviciilor medicale efectuate de aici încolo în unitățile sanitare cu paturi. V-aș spune că dacă media Uniunii Europene este de 511 paturi la 100.000 de locuitori, România are o medie de 728 de paturi la 100.000 de locuitori, suntem pe podium, pe locul trei, ca număr ridicat de paturi la 100.000 de locuitori”, a declarat ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila.

Potrivit ministrului, la sfârșitul anului 2025, rata medie de ocupare a paturilor contactate de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate era de „51% dacă ne referim la paturi de acuți, de bolnavi acuți, și de 60% dacă ne referim la paturi de bolnavi cronici, în condițiile în care, în domeniul de specialitate, se consideră că rata optimă de ocupare a paturilor la un spital este undeva în jurul valorii de 80%”.

Hotărârea de guvern va intra în vigoare la data de 1 mai.

„În ultimii ani se observă o scădere semnificativă a ratei de ocupare, inclusiv la spitalele județene. În afara Spitalului de Urgență din București, la celelalte spitale de urgență din țară, niciun spital de urgență din afara Bucureștiului nu are o rată de ocupare care depășește 70%. Una dintre modalitățile de finanțare în sistemul sanitar este aceea care ia în considerare numărul de paturi. Este evident că este ineficient să închei contract de furnizare de servicii medicale pentru 100 de paturi când tu știi că rata de ocupare este undeva la 50-60 de paturi în spitalul respectiv sau poate chiar mai puțin”, a spus ministrul Sănătății.

Ministrul a precizat că la finalul anului trecut au fost în contractare 116.650 de paturi, dintre care 94,8% sunt paturi contractate cu spitale publice, iar 5,2% sunt paturi din spitale private.

„Această tendință de reducere a numărului de paturi (…) are în vedere și ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani și anume investițiile care au fost în sistemul spitalicesc din România: dotările, echipamentele noi, tehnologiile noi, medicamentele noi introduse, pe de o parte, respectiv o creștere exponențială importantă a spitalizării de zi, care înseamnă că rezolvi în acea zi problema medicală a pacientului și nu trebuie să îl spitalizezi continuu”, a precizat Cseke Attila.

Potrivit ministrului, în anul 2024, un total de 6 milioane de pacienți au fost spitalizați pentru o zi, ceea ce a reprezentat o creștere de 15% față de 2023.

„Distribuirea pe județe a acestui număr de paturi se face prin ordinul ministrului Sănătății, care se elaborează pe baza indicatorilor de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate și de la Ministerul Sănătății. Adică se ia gradul de ocupare pe 2025, la finalul anului, pe fiecare spital, pe fiecare județ și se va propune o aplicare în teritoriu a acestui Plan Național de Paturi. Așa s-a făcut întotdeauna, nu este pentru prima dată”, a arătat ministrul.

Totodată, Cseke Attila a precizat că Planul național de paturi nu se aplică în cazul paturilor pentru pacienți aflați în executarea unor măsuri educative sau măsuri de siguranță, pentru penitenciarele-spital și pentru spitalele care au îngrijiri paliative.

„La aceste domenii oricum ocuparea, rata de ocupare este undeva la 100% și este evident că aici nu trebuie redus nimic”, a mai spus ministrul.