Un nou raport de supraveghere publicat de Organizația Mondială a Sănătății și Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor arată că zeci de mii de persoane rămân nediagnosticate, în timp ce ratele de tuberculoză multirezistentă la medicamente din regiune sunt de până la 7 ori mai mari decât media globală.

Potrivit raportului, în 2024, în 51 din cele 53 de țări ale Regiunii Europene a OMS au fost raportate 161.569 de cazuri noi și recidive de tuberculoză (TB), echivalentul a 17,2 la 100.000 de persoane. OMS estimează că 204.000 de persoane s-au îmbolnăvit de tuberculoză în regiune în 2024. Se estimează că 1 din 5 cazuri din Regiune rămâne nediagnosticat sau neraportat – o lacună critică în detectare. 23% din cazurile noi de tuberculoză din Regiune sunt multirezistente la medicamente, față de 3,2% la nivel global. 51% din cazurile de tuberculoză tratate anterior în Regiune sunt rezistente la rifampicină, față de 16% la nivel global.

În Uniunea Europeană/Spațiul Economic European (UE/SEE), în 2024, au fost raportate 38.249 de cazuri de tuberculoză în 30 de țări, ceea ce a dus la o rată de notificare de 8,4 la 100.000 de locuitori. 4,2% din totalul cazurilor noi și al recidivelor sunt la copii sub 15 ani. 3,5% din cazurile noi de tuberculoză sunt multirezistente la medicamente. 1 din 5 (22%) persoane care au început tratamentul nu sunt evaluate după 1 an; o diferență care persistă chiar și la copiii sub 15 ani. Toate cele 3 cazuri de tuberculoză extrem de rezistentă la medicamente raportate în UE/SEE, din cohorta din 2021, au decedat.

Raportul „Supravegherea și monitorizarea tuberculozei în Europa 2026” arată că Regiunea Europeană a OMS continuă să nu atingă obiectivele regionale și globale de eradicare a tuberculozei pe două fronturi: o provocare persistentă de detectare, 1 din 5 cazuri de tuberculoză nediagnosticate sau neraportate, și niveluri de rezistență la medicamente care rămân mult mai ridicate decât în alte regiuni ale OMS. Aceste crize gemene sunt inseparabile. Persoanele diagnosticate tardiv au o probabilitate mai mare de a transmite tuberculoza altora și sunt mai greu de tratat. O transmitere mai intensă a tuberculozei poate duce la un număr mare de persoane cu eșec terapeutic, acesta fiind un factor principal al rezistenței. Eliminarea decalajului de detectare și combaterea rezistenței la medicamente nu sunt priorități paralele, ci aceeași luptă.

Deși incidența tuberculozei în regiune a scăzut cu 39% din 2015, iar numărul deceselor cu 49%, ambele cifre sunt mult sub obiectivele de 50% și, respectiv, 75% ale Strategiei „Eptarea tuberculozei” pentru 2025. În UE/SEE, cazurile de tuberculoză au scăzut cu 33%, iar numărul deceselor cu 17%. Majoritatea țărilor UE/SEE, precum regiunea, nu își vor atinge obiectivele pentru 2030, ceea ce va duce la mii de noi infecții și decese care ar putea fi prevenite.

În ceea ce privește decalajul de detectare și urmărire, în 2024 au fost raportate 161.569 de cazuri noi de tuberculoză diagnosticate în 51 din cele 53 de țări din Regiune. Doar 79% din cazurile noi și recidivante de tuberculoză estimate în Regiune au fost notificate în 2024, ceea ce înseamnă că multe persoane cu tuberculoză nu au fost diagnosticate sau neraportate. Această lacună are consecințe directe: persoanele nediagnosticate nu pot accesa tratament și continuă să transmită boala în comunitățile lor. În UE/SEE, progresele rămân insuficiente. Deși ratele de notificare s-au stabilizat, lacunele de diagnostic și lipsa urmăririi persistă din cauza limitărilor din sistemele de sănătate. Una din 5 persoane care încep tratamentul pentru tuberculoză în UE/SEE nu este evaluată după 1 an, o lacună critică prezentă chiar și în rândul copiilor sub 15 ani. Aceste date subliniază necesitatea unor eforturi sporite în ceea ce privește detectarea precoce și o urmărire robustă odată ce persoanele sunt diagnosticate.

„Una din 5 persoane cu tuberculoză din Regiunea Europeană este încă nedepistată de serviciile de sănătate. Aceasta nu este doar o eroare în detectare – este o șansă ratată de a trata mai devreme, de a preveni suferința și de a opri transmiterea ulterioară”, a declarat Dr. Hans Henri P. Kluge, director regional al OMS pentru Europa. „Am făcut progrese, incidența tuberculozei scăzând cu 39% și decesele cu 49% din 2015. Dar încă nu ne mișcăm suficient de repede, iar tuberculoza rezistentă la medicamente rămâne una dintre cele mai grave amenințări cu care ne confruntăm. În cuvintele temei Zilei Mondiale a Tuberculozei din acest an: da, putem pune capăt tuberculozei – conduși de țări și susținuți de oameni. Investind în diagnosticare rapidă, scheme de tratament orale mai scurte și o monitorizare mai puternică, țările pot ajunge la mai mulți oameni mai devreme, pot îmbunătăți rezultatele și ne pot readuce pe drumul cel bun către obiectivele noastre.”

„Succesul tratamentului pentru tuberculoză în UE/SEE rămâne mult sub nivelul necesar pentru a proteja viața oamenilor”, a declarat Dr. Pamela Rendi-Wagner, directoarea ECDC. „Atunci când 1 din 5 persoane care au început tratamentul pentru tuberculoză nu este evaluată după un an, acest lucru semnalează o lacună critică în sistemele noastre de sănătate. Această lacună subminează progresul nostru și pune grupurile vulnerabile, inclusiv copiii mici, în pericol inutil. Le datorăm acestor persoane o monitorizare mai bună, un sprijin mai bun și rezultate mai bune.”

Regiunea Europeană a OMS este responsabilă pentru o parte disproporționată din povara globală a tuberculozei rezistente la rifampicină sau la medicamente multiple. În 2024, au existat 26 845 de cazuri confirmate de TB RR/TB MDR în întreaga regiune, dintre care 817 în UE/SEE. În timp ce la nivel global 3,2% din cazurile noi de TB și 16% din cazurile tratate anterior sunt TB RR/TB MDR, în Regiunea Europeană aceste cifre sunt de 23% și, respectiv, 51%.

Raportul mai arată că se estimează 23.000 de cazuri de coinfecție TB/HIV în regiune, iar succesul tratamentului rămâne sub ținte, cu rate de 74% pentru cazurile noi și 66% pentru cele rezistente, comparativ cu obiectivele de 90% și 80%. În UE/SEE, succesul tratamentului este de 64%, iar pentru formele rezistente scade la 56%.

Datele evidențiază și riscurile crescute în anumite populații, persoanele aflate în închisori având o rată de notificare de 121,6 la 100.000, de 13,2 ori mai mare decât în populația generală, precum și disparități geografice în rândul copiilor.

În acest context, OMS/Europa și ECDC solicită intensificarea prevenirii, extinderea accesului la diagnostic rapid și tratamente moderne, precum și îmbunătățirea monitorizării și raportării, pentru a reduce transmiterea și a crește șansele de vindecare.