Mai multe țări au înregistrat progrese în domeniul îmbătrânirii sănătoase, însă investițiile insuficiente și diferențele dintre state continuă să afecteze accesul persoanelor în vârstă la servicii și sprijin adecvat, arată raportul intermediar privind Deceniul ONU pentru Îmbătrânire Sănătoasă 2021-2030, pregătit de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în coordonare cu sistemul ONU. Documentul solicită accelerarea investițiilor și a măsurilor la nivel național pentru ca oamenii să poată beneficia de o viață mai lungă, dar și sănătoasă și demnă.

Raportul a fost transmis de Secretarul General celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU și marchează jumătatea perioadei de zece ani dedicate îmbunătățirii vieții persoanelor în vârstă. Documentul a fost elaborat de OMS împreună cu Grupul Inter-Agenții al ONU privind Îmbătrânirea, cu contribuții din partea a 13 entități ONU, a Grupului Băncii Mondiale și a partenerilor din societatea civilă.

Numărul persoanelor cu vârsta de 60 de ani și peste a depășit un miliard în 2020 și este estimat să ajungă la 2,1 miliarde până în 2050, cea mai rapidă creștere fiind înregistrată în țările cu venituri mici și medii. În același timp, o viață mai lungă nu înseamnă automat și o viață sănătoasă: la nivel global, diferența dintre speranța de viață și speranța de viață sănătoasă la vârsta de 60 de ani s-a mărit între 2000 și 2023. Aproximativ 71% dintre decesele în exces provocate de COVID-19 în perioada 2020-2023 au fost înregistrate la persoane de 60 de ani și peste.

„O viață mai lungă este una dintre marile realizări ale umanității, dar nu ne putem felicita în timp ce lăsăm milioane de oameni fără sănătate și sprijin”, a declarat Dr. Pascale Allotey, directoarea Departamentului de Sănătate Sexuală, Reproductivă, Maternă, a Copilului și Adolescentului și Îmbătrânire din cadrul OMS. „Prima jumătate a Deceniului a arătat ce este posibil. A doua jumătate trebuie să se concentreze pe extinderea și finanțarea progresului pentru a satisface nevoile și drepturile persoanelor în vârstă.”

Progrese, dar și diferențe între țări

Raportul arată că ponderea țărilor care au legislație împotriva discriminării pe criterii de vârstă a crescut de la 44,5% în 2018 la 57,7% în prezent. În cazul politicilor naționale pentru îngrijirea pe termen lung, procentul a urcat de la 49% în 2023 la 56,7%. Totodată, 54,6% dintre țări au programe dedicate dezvoltării unor medii favorabile persoanelor în vârstă, iar același procent realizează evaluări cuprinzătoare ale stării de sănătate și situației sociale a acestora.

OMS precizează că noile orientări privind serviciile de îngrijire pe termen lung și îngrijirea integrată pentru persoanele în vârstă (ICOPE), furnizate la nivel comunitar, contribuie la schimbări ale sistemelor. Un număr tot mai mare de țări includ aceste servicii în pachetele naționale de beneficii universale de sănătate. În paralel, agenții ONU și alți parteneri sprijină pregătirea personalului, dezvoltarea competențelor forței de muncă din sănătate și folosirea instrumentelor digitale.

„Acest raport arată că Deceniul Îmbătrânirii Sănătoase funcționează”, a declarat Dr. Ritu Sadana, șefa Secretariatului OMS pentru Deceniul ONU pentru Îmbătrânirea Sănătoasă. „Tot mai multe țări legiferează împotriva ageismului, oferă îngrijire integrată, consolidează sistemele de îngrijire pe termen lung și creează medii prietenoase cu persoanele în vârstă decât oricând, în toate regiunile și nivelurile de venit. Însă progresul este inegal și, într-un anumit domeniu, regresiv: mai puține țări raportează forumuri multipartite active pe tema îmbătrânirii, în scădere de la 53,1% în 2020 la 43,3% în prezent. A doua jumătate a acestui Deceniu trebuie să transforme angajamentele în rezultate, în fiecare țară.”

Finanțarea rămâne o problemă majoră

Potrivit raportului, finanțarea este principala constrângere pentru dezvoltarea măsurilor privind îmbătrânirea sănătoasă. Mai mult de o treime dintre țările care au furnizat date, respectiv 33,8%, dispun de foarte puține resurse dedicate dezvoltării îngrijirii pe termen lung sau nu au astfel de resurse. Situații similare sunt raportate și în celelalte domenii prioritare ale Deceniului.

Mai puțin de jumătate dintre țări, respectiv 45,4%, au legislație care asigură accesul la dispozitive de asistență, printre care aparate auditive, ochelari sau cadre de mers. Aceste dispozitive sunt importante pentru menținerea unei vieți active, independente și demne în rândul persoanelor în vârstă. Doar 22,7% dintre țări pot urmări în timp starea de sănătate a persoanelor în vârstă, acesta fiind cel mai mare deficit identificat între principalii indicatori de progres ai Deceniului.

Raportul subliniază necesitatea unor date reprezentative la nivel național, întrucât politicile și intervențiile nu pot porni de la presupunerea că toate persoanele de aceeași vârstă au nevoi și capacități similare. Documentul recomandă investiții susținute prin bugete naționale, planuri asumate la nivelul fiecărei țări, cooperare pentru dezvoltare și mecanisme inovatoare de finanțare pentru eliminarea acestor decalaje până în 2030.

„Deceniul a fost conceput ca un efort la nivelul întregii ONU, iar acest raport ilustrează acest lucru în acțiune”, a declarat Amal Abou Rafeh, șefa Secției Programului privind Îmbătrânirea din cadrul Departamentului ONU pentru Afaceri Economice și Sociale (UN DESA) și copreședintă permanentă a Grupului inter-agenții al ONU privind îmbătrânirea. „Treisprezece entități ONU, grupul Băncii Mondiale și organizații ale societății civile au contribuit la acest raport, OMS fiind principala agenție tehnică și de implementare. Acesta este modelul de coordonare pe care a doua jumătate a Deceniului va trebui să îl extindă, țările conducând legislația, finanțarea și implementarea, implicând persoanele în vârstă.”

„Investițiile în îmbătrânirea sănătoasă nu reprezintă pur și simplu un cost; sunt una dintre cele mai rentabile investiții pe care un guvern le poate face”, a declarat Fiona Stewart, responsabilă globală pentru îmbătrânire și pensii la Grupul Băncii Mondiale. „Țările care investesc devreme în îngrijire integrată și pe termen lung înregistrează economii care depășesc de multe ori costul inițial. Dovezile din acest raport susțin argumentele economice; ceea ce este necesar acum este o finanțare previzibilă la nivel de țară pentru a acționa în acest sens, împreună cu eforturi de sprijinire a antreprenorilor în vârstă și a economiei de argint.”

Persoanele în vârstă, implicate în evaluarea progresului

Raportul include și perspectiva directă a persoanelor în vârstă, inclusiv printr-un sondaj global multilingv realizat de Federația Internațională pentru Îmbătrânire, la care au participat peste 1.000 de persoane din 58 de țări. OMS și partenerii ONU au cerut statelor membre să accelereze implementarea măsurilor în a doua jumătate a Deceniului, să consolideze sistemele de date și să asigure finanțarea necesară pentru ca beneficiile unei vieți mai lungi să ajungă la persoanele în vârstă din întreaga lume.

Deceniul ONU pentru Îmbătrânire Sănătoasă 2021-2030 a fost proclamat de Adunarea Generală a ONU în decembrie 2020 și reunește guverne, agenții ONU, societatea civilă, sectorul privat, mediul academic și persoanele în vârstă. Inițiativa este coordonată de OMS împreună cu Grupul Inter-Agenții al ONU privind Îmbătrânirea și urmărește îmbunătățirea vieții persoanelor în vârstă, a familiilor și comunităților acestora. Raportul intermediar a fost transmis Adunării Generale de Secretarul General, a fost pregătit de OMS și este disponibil în șase limbi.