O premieră la nivelul județului Bihor a fost realizată în perioada 5–6 august 2026 la Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor, unde o echipă multidisciplinară a efectuat cinci proceduri complexe de ablație cardiacă, dintre care patru pentru tratamentul fibrilației atriale și una pentru tratamentul unui sindrom Wolff-Parkinson-White. Toate cele cinci proceduri au fost finalizate cu succes, iar pacienții au fost ulterior externați.
Complexitatea intervențiilor a presupus colaborarea, în aceeași sală de intervenții, a medicilor cardiologi, medicilor anesteziști, inginerilor și asistenților medicali.

Reconstrucția tridimensională a inimii și ablația pentru fibrilație atrială – una dintre cele mai complexe proceduri de electrofiziologie
Fibrilația atrială reprezintă cea mai comună tulburare de ritm, o afecțiune caracterizată prin activare electrică atrială complet dezorganizată și ineficientă. Această dinamică determină o contracție neregulată și adesea accelerată a inimii, compromițând eficiența pompării sângelui.
Clinic, pacientul poate experimenta palpitații, dificultăți în respirație și astenie marcată. Pe termen lung, principala complicație asociată este staza sanguină la nivelul atriilor, care favorizează formarea de trombi și crește considerabil riscul de accident vascular cerebral ischemic.

Elementul central al intervențiilor pentru fibrilație atrială l-a reprezentat realizarea unei reconstrucții tridimensionale a atriului stâng și a venelor pulmonare printr-o tehnologie avansată care permite echipei medicale să vizualizeze simultan anatomia și activitatea electrică a inimii.

Practic, medicii au construit, din interiorul inimii, o hartă 3D individualizată pentru fiecare pacient, pe care au putut identifica circuitele electrice anormale și au stabilit cu precizie zonele în care trebuia realizată ablația. Ablațiile au fost efectuate la pacienți cu vârste cuprinse între 50 și 60 de ani.

Procedura începe prin introducerea unor catetere subțiri prin vena femurală până la inimă, urmând o etapă delicată de trecere în atriul stâng ghidată prin raze X și ecografie. Cu ajutorul senzorilor de pe cateter, medicii înregistrează mii de semnale pentru a construi harta tridimensională și a localiza exact zonele defectuoase.

În etapa finală, numită ablație, medicii aplică energie controlată pentru a izola electric zonele care generează aritmia și a opri transmiterea semnalelor haotice. La sfârșitul intervenției, se repetă testele electrice pentru a confirma că zonele problematice au fost complet izolate și că ritmul cardiac normal a fost restabilit.

Un caz particular: pacient de 27 de ani cu risc de moarte subită cardiacă
Dintre cele cinci cazuri tratate, unul a ieșit în evidență prin complexitatea și riscurile ridicate: un pacient în vârstă de 27 de ani, din Nepal, diagnosticat cu sindromul Wolff-Parkinson-White (WPW).
În această afecțiune, inima are o cale electrică suplimentară, considerată un „scurtcircuit” natural. La acest pacient, această cale era localizată pe partea stângă și se asocia cu episoade de fibrilație atrială.

Din cauza căii suplimentare, impulsurile electrice periculoase puteau trece extrem de repede spre camerele inferioare ale inimii (ventriculi). Această combinație poate provoca bătăi neregulate și periculoase ale inimii, prezentând un risc crescut de moarte subită cardiacă.

Echipa medicală a rezolvat cu succes cazul prin ablație, prin care calea electrică anormală a fost identificată și neutralizată, restabilind ritmul normal al inimii.

Cinci intervenții, două zile și o echipă multidisciplinară complexă
Realizarea procedurilor a necesitat atât tehnologie avansată, cât și coordonarea în timp real a unei echipe multidisciplinare, fiecare specialist având un rol esențial în desfășurarea intervenției.
De la ghidarea cateterelor în interiorul inimii și realizarea puncției transseptale, la ecografia transesofagiană, anestezie, construcția și interpretarea hărților tridimensionale și suportul tehnic al sistemului de cartografiere, fiecare procedură a presupus colaborarea sincronizată a medicilor, inginerilor și personalului medical.

Intervențiile au fost realizate de o echipă multidisciplinară condusă de Dr. Cristian Florea, medic primar cardiolog cu competență în electrofiziologie cardiacă intervențională, cu ajutorul Conf. Univ. Dr. Radu Roșu, medic primar cardiolog din Cluj-Napoca, Dr. Diana Opincariu, medic primar cardiolog cu competență în ecografie transesofagiană, Dr. Mirel Fanya, medic rezident cardiolog; Dr. Ștefania Sije, medic primar ATI, Dr. Andreea Toma, medic specialist ATI; ing. Bogdan Cireașă, ing. George Bogdan Popovici – Sante, pentru suport tehnic; asistenții medicali Ioana Cartiș, Diana Moldovan, Melinda Chirodea și Beatrice Duma.

Intervențiile au fost efectuate în cadrul Laboratorului de Angiografie și Cateterism Cardiac, coordonat de către Dr. Popa Virgil, medic primar cardiolog.

Tehnologie avansată pentru proceduri de înaltă complexitate
Procedurile presupun utilizarea unor catetere și echipamente specializate de electrofiziologie, un singur set de catetere necesar unei intervenții având o valoare de aproximativ 29.000 de lei, fără TVA, per procedură.
Materialele necesare demarării acestor proceduri au fost achiziționate inițial din fondurile proprii ale Spitalului Clinic Județean de Urgență Bihor, ulterior fiind asigurată finanțarea prin Programul Național de Boli Cardiovasculare.

Managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Bihor, Dr. Carp Gheorghe, a declarat:

„Efectuarea în premieră județeană a acestor intervenții reprezintă rezultatul întâlnirii dintre expertiza medicală, tehnologia de înaltă precizie și colaborarea multidisciplinară, într-un tip de procedură în care anatomia și activitatea electrică a inimii sunt reconstruite tridimensional pentru ca tratamentul să poată fi adaptat cu precizie fiecărui pacient. Astfel, SCJU Bihor se poziționează ca un centru regional în sfera cardiologiei intervenționale și a electrofiziologiei cardiace intervenționale”, a declarat Managerul spitalului, Dr. Carp Gheorghe.