sursa foto: nobelprize.org

Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină din 2026 a fost obținut de Karl Deisseroth, Peter Hegemann și Georg Nagel pentru „descoperirile lor privind canalele ionice activate de lumină și optogenetică”, potrivit Adunării Nobel de la Institutul Karolinska din Stockholm.

„Peter Hegemann și Georg Nagel au descoperit o proteină remarcabilă, channelrhodopsina, într-o algă unicelulară. Karl Deisseroth a transformat această proteină într-un „comutator” controlat prin lumină pentru celulele nervoase. Prin contribuțiile lor, laureații au pus bazele unei noi ere în neuroștiințe”, potrivit anunțului.

Potrivit unui comunicat de presă, modul în care creierul controlează emoțiile, comportamentele și funcțiile organismului a reprezentat mult timp un mister. În secolul XX, cercetătorii au început să investigheze ce regiuni ale creierului sunt implicate în diferite funcții, însă metodele disponibile la acea vreme nu le permiteau să demonstreze relații de cauzalitate. Imaginea pe care o aveau asupra creierului semăna cu o hartă schițată, plină de semne de întrebare și zone necunoscute.

„Acum totul se schimbă. Optogenetica oferă posibilitatea de a cartografia creierul într-un mod la care, odinioară, puteam doar să visăm”, spune Per Svenningsson, președintele Comitetului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină.

Potrivit nobelprize.org, totul a început cu curiozitatea lui Peter Hegemann.

„El s-a întrebat cum reușește Chlamydomonas, o algă unicelulară, să înoate către o sursă de lumină. La începutul anilor 2000, el și Georg Nagel au descoperit channelrhodopsina, o proteină din algă cu proprietăți unice, aflată la suprafața celulei. Atunci când este iluminată cu lumină albastră, în interiorul proteinei se deschide un canal. Ionii încărcați electric pătrund apoi în celulă, generând un impuls electric. Cercetătorii au constatat că, indiferent de tipul de celulă în care introduceau această proteină, celulele respective deveneau sensibile la lumină. Karl Deisseroth a introdus gena care codifică channelrhodopsina în celule nervoase provenite de la șobolani. Prin iluminarea acestora cu lumină albastră, el a reușit să declanșeze un semnal nervos. A publicat această descoperire revoluționară în 2005. Doi ani mai târziu, a reușit să facă acest „comutator” controlat prin lumină să funcționeze în celulele nervoase din creierul unor șoareci vii. Această metodă de control al semnalelor nervoase cu ajutorul luminii poartă astăzi numele de optogenetică și a avut rapid un impact major la nivel mondial”, arată sursa citată.

Cu ajutorul optogeneticii, cercetătorii au reușit să identifice circuite neuronale care controlează anumite amintiri, emoții și comportamente, relevante pentru înțelegerea tulburărilor neurologice și psihiatrice.

„În medicina clinică, cercetătorii utilizează această metodă în încercarea de a restabili vederea persoanelor cu deficiențe de vedere. Optogenetica a schimbat fundamental modul în care înțelegem creierul. Fiecare zi aduce noi descoperiri, contribuind la elucidarea unuia dintre marile mistere ale omenirii: cum funcționează extraordinarul nostru creier”, se mai arată în comunicatul citat.

Karl Deisseroth, născut în 1971, este cercetător, medic la Centrul Medical al Universităţii Stanford din Statele Unite şi profesor în cadrul aceleiaşi universităţi.

Peter Hegemann, născut în 1954, este este specialist în neuroştiinţe şi profesor de biofizică experimentală la Departamentul de Biologie al Facultăţii de Ştiinţe ale Vieţii din cadrul Universităţii Humboldt din Berlin, Germania.

Georg Nagel, născut în 1953, este biofizician şi profesor la Catedra de Neurofiziologie a Universităţii din Würzburg, Germania.