Obezitatea și supraponderea sunt afecțiuni cronice care necesită abordare medicală pe termen lung, nu soluții rapide sau diete restrictive de moment, a explicat prof. univ. dr. Anca Pantea Stoian, medic primar diabetolog, în cadrul OBESITY PODCAST.
Medicul a subliniat că excesul ponderal este adesea minimalizat de pacienți, deși reprezintă o boală cronică progresivă, cu evoluție lentă și complicații importante pe termen lung.
„Este un subiect tabu, aș putea să spun, pentru că marea majoritate a pacienților care asociază suprapondere sau obezitate nu neapărat vor să recunoască ca o problemă. Și atunci această minimalizare a kilogramelor în plus practic are o explicație foarte simplă: boala, pentru că este o boală cronică, este considerată de marea majoritate a pacienților că poate fi foarte bine stăpânită printr-o dietă drastică pe termen scurt sau, de ce nu, chiar prin obținerea unor rezultate imediate folosind terapia dedicată obezității. Ei bine, practic lucrurile stau exact invers. Acumularea kilogramelor nu se face într-un timp scurt, necesită o perioadă lungă de timp, pentru că este o boală cronică, firește că avansează ca și severitate”, a explicat medicul.
Prof. univ. dr. Anca Pantea Stoian a arătat că efectele reale ale obezității apar în timp, iar intervențiile de moment nu sunt suficiente pentru controlul bolii.
„Aceste kilograme se acumulează într-un timp constant, pe o perioadă mai lungă, dar vor duce într-un final la apariția unor complicații pe care nici pacientul nu le poate sesiza în primă instanță. Este periculos să abordăm obezitatea doar din perspectiva unor kilograme date jos. Este periculos să ne gândim că un pacient are nevoie de o intervenție doar pe termen scurt, pentru că orice boală cronică are nevoie de tratament cronic, de evaluare, de monitorizare și de tratament adecvat pe termen lung și nu temporar”, a precizat aceasta.
Medicul a atras atenția și asupra unor practici incorecte din rândul pacienților, precum utilizarea diureticelor sau dietele extreme înainte de evenimente importante, cu efecte doar temporare asupra greutății.
„Am întâlnit deseori în practica clinică pacienți care abuzau realmente de diuretice înainte de un eveniment pentru a pierde 3, 4, 5 kg, tocmai în ideea că se bazează pe deshidratarea produsă de aceste preparate medicale. Pe de altă parte, cunosc persoane care se înfometează pentru o perioadă limitată de timp, iar ceea ce se întâmplă este doar un rezultat pe termen scurt, iar peste o lună, două, trei, acele kilograme revin și nu doar că revin, ci revin în număr mai mare și cu o greutate mult mai importantă din perspectiva impactului pe sănătate”, a spus medicul.
În acest context, ea a subliniat importanța diferențierii între suprapondere și obezitate și necesitatea intervenției medicale specializate.
„Abordarea nu trebuie făcută la colțul străzii cu vecina, ci în cabinetul medical, pentru că sunt totuși lucruri diferite. Dacă ne referim la suprapondere, vorbim de un număr de kilograme care încă nu a atins nivelul obezității. Dacă ne aflăm între 25 kg/m² și 29,9 kg/m² discutăm de suprapondere. Este important să discutăm de suprapondere, pentru că este similar cu diabetul zaharat tip 2, putem spune că este un soi de prediabet, o preobezitate”, a explicat aceasta.
Prof. univ. dr. Anca Pantea Stoian a arătat că intervenția timpurie în faza de suprapondere poate preveni evoluția către obezitate și complicații asociate.
„Dacă intervențiile noastre și conștientizarea pacientului se fac în această etapă, atunci rezultatele pe termen lung sunt foarte bune, sustenabile, iar calitatea vieții pacientului se îmbunătățește foarte mult comparativ cu cei care sunt deja în stadiul de obezitate gradul 1 sau 2”, a precizat medicul.
Aceasta a detaliat și modul în care se realizează evaluarea medicală a pacienților, prin măsurători antropometrice, analize și evaluarea compoziției corporale.
„În primul rând este o evaluare antropometrică, adică măsurăm înălțimea, greutatea, circumferința taliei, raportul talie-șold sau talie-înălțime. Măsurăm pacientul în condiții standardizate, dimineața, pe stomacul gol, pentru că altfel valorile pot fi influențate. De asemenea, utilizăm bioimpedanța, adică analizăm compoziția corporală, pentru că ne interesează pierderea de țesut adipos visceral și nu de masă musculară”, a explicat medicul.
Ea a subliniat și importanța monitorizării forței musculare, pentru a evita pierderea masei musculare în timpul tratamentului.
„Evaluăm și forța de strângere a pumnului, prin dinamometru, atât la începutul intervenției, cât și pe parcurs”, a precizat aceasta.
Medicul a arătat că evaluarea pacientului include și investigații biologice, necesare pentru identificarea riscului cardiovascular și metabolic.
„Pe lângă măsurătorile antropometrice, realizăm și investigații biochimice, analize de sânge, pentru că atât supraponderea, cât și obezitatea sunt asociate cu riscuri cardiovasculare, dislipidemie, hiperuricemie și hipertensiune arterială”, a explicat ea.
Prof. univ. dr. Anca Pantea Stoian a subliniat că managementul obezității trebuie realizat ca un proces complex, multidisciplinar, în care medicul și pacientul sunt parteneri în luarea deciziilor terapeutice.







