Terapia cangur, prin contactul direct piele pe piele dintre mamă și nou-născut, contribuie la dezvoltarea copilului, la formarea microbiotei și la creșterea capacității de apărare a organismului, a explicat prof. univ. dr. Monica Cîrstoiu, în cadrul evenimentului organizat de Spitalul Universitar de Urgență București cu ocazia Săptămânii Mondiale a Alăptării.

Prof. univ. dr. Monica Cîrstoiu a explicat că această metodă este utilizată atât pentru copiii născuți prematur sau care necesită îngrijiri de terapie intensivă, cât și pentru nou-născuții sănătoși, atunci când părinții sunt de acord.

„Copilul este pus alături de mamă. Alături de doamna doctor Dan, de cel puțin doi ani, am organizat partea de terapie cangur. Poate nu știți ce este terapia cangur. Dacă vorbim de terapia cangur, știm că micuțul pui de cangur, stă în marsupiu. Este acel marsupiu ca un incubator natural în care îl protejăm și în care puiul se dezvoltă, capătă microbiota mamei, capătă microbii buni ai mamei, preia din căldura maternă.

Asta înseamnă că, după naștere, micuțul copil este pus direct tegument pe tegument matern, alături de pielea nou-născutului. Indiferent că vorbim de copiii care se nasc prematuri sau care au nevoie de servicii de terapie intensivă, indiferent că vorbim de nou-născuți normoponderali, care se nasc la termen, întotdeauna, când familia este de acord, această terapie este realizată.”

Prof. univ. dr. Monica Cîrstoiu a subliniat că terapia de contact piele pe piele poate fi realizată atât cu mama, cât și cu tatăl, oferind copilului beneficii importante pentru dezvoltarea imunității.

„Această terapie de contact tegument-tegument este realizată atât pentru mamă, cât și pentru tată. Microbiota, adică acei microbi buni care ne înconjoară, care sunt pe tegumentul nostru, pentru că noi nu suntem sterili, ajută organismul copilului și îi oferă o capacitate de apărare, o imunitate mai bună.”

Medicul a vorbit și despre importanța perioadei de dinaintea sarcinii și despre factorii care pot influența sănătatea viitorului copil.

„Dacă vorbim despre ceea ce putem face noi până să vină copilul pe lume, ca viitoare mămici, chiar încă din perioada de preconcepție, putem să schimbăm cumva gena? Putem oare să influențăm? Există elemente cu care noi, în familie, putem ajuta aceste lucruri.

Sunt câteva principii generale legate de o alimentație corectă, de acești factori genetici, epigenetici, care stau ca într-o balanță și, sigur, de modificările din sarcină și, bineînțeles, de alăptare. Pentru că da, noi oferim puiului de om lapte ca hrană, dar contează foarte mult și ce fel de lapte îi oferim și care sunt principiile noastre de viață.”

În contextul Săptămânii Mondiale a Alăptării, prof. univ. dr. Monica Cîrstoiu a amintit tema din acest an, axată pe susținerea alăptării pentru un început de viață sustenabil.

„Dacă în 1992 s-a declarat Săptămâna de conștientizare a alăptării, în perioada 1-7 august, mesajul de anul acesta este «Alăptarea pentru un început de viață sustenabil». Să consolidăm ceea ce deja funcționează. Acesta este mesajul de la care ne-am gândit să pornim elementele de conștientizare a importanței lactației în cadrul Spitalului Universitar de Urgență București.”

Medicul a atras atenția asupra scăderii numărului de nașteri și asupra factorilor care pot afecta fertilitatea și evoluția sarcinii.

„Dacă în 1989 erau peste 300.000 de nașteri, ceea ce se întâmplă la ora actuală este că avem sub jumătate din numărul de nașteri care se produceau în 1989. Avem un număr mic de nașteri, dar măcar să influențăm calitatea nou-născuților.

Scăderea fertilității este determinată, pe de o parte, de vârsta la care mamele își doresc să aducă un copil pe lume, de noxele care ne înconjoară, indiferent că vorbim de consumul de alcool, tutun, droguri, modificări metabolice care țin de sedentarism, obezitate sau, dimpotrivă, subnutriție și malnutriție.”

Prof. univ. dr. Monica Cîrstoiu a precizat că stilul de viață al mamei, alimentația, odihna, stresul și expunerea la factori nocivi pot influența sănătatea copilului.

„Avem o genă, dar nu numai gena este totul. Există factori care pot influența aceste lucruri. Factorii epigenetici care ne înconjoară influențează o genă, chiar dacă este ea bună, prin factorii de mediu, toxine, poluare, stres, somn, odihnă, suplimentele alimentare pe care le luăm în preconcepțional, dar și în alăptare.”

Medicul a explicat că și alimentația din timpul sarcinii trebuie să fie echilibrată și adaptată nevoilor organismului.

„O femeie gravidă nu trebuie să mănânce excesiv, nu există «mănânc pentru doi» sau «dacă am gemeni, mănânc pentru trei». Există un aport caloric corect în sarcină, iar pentru o femeie normală vorbim de o medie între 11 și 15 kilograme.”

Prof. univ. dr. Monica Cîrstoiu a transmis că sănătatea copilului începe cu sănătatea mamei și cu alegerile făcute înainte și în timpul sarcinii.

„Ne cumpărăm sănătatea noastră și ne cumpărăm sănătatea viitorului încercând să fim corecți cu noi, cu organismul nostru, cu ceea ce mâncăm, cu ceea ce aducem copilului nostru, pentru că ceea ce facem pentru noi facem, de fapt, pentru el.”

Referindu-se la alăptare, medicul a evidențiat beneficiile atât pentru copil, cât și pentru mamă.

„Dacă vorbim de alăptare, vorbim de beneficiile copilului: faptul că dăm nutrienți, faptul că protejăm împotriva infecțiilor, faptul că dezvoltăm creierul corect, sistemul nervos, auzul, că reducem riscul de obezitate, că este un aliment util copilului și ușor de digerat, că el conține anticorpi și îi va da protecție.

Dar trebuie să înțelegem că și pentru mamă este un beneficiu. Alăptarea ajută uterul să se strângă, ajută lohiile să se elimine, previne apariția endometritei, contribuie la scăderea riscului de cancer de sân și de ovar și ajută la revenirea la greutatea normală.”

Prof. univ. dr. Monica Cîrstoiu a încurajat mamele să susțină alăptarea și să valorifice fiecare perioadă în care pot oferi lapte matern copilului.

„Este o formă ușoară, nu este costisitoare, nu este nevoie să cumpărăm lapte praf. Există situații patologice când este nevoie de suplimente de lapte praf, dar trebuie să ne bucurăm și să susținem fiecare mililitru de lapte pe care îl producem pentru a-l da nou-născutului.”