Recompensa pentru condiţiile de muncă şi continuitatea activităţii medicale a scăzut la 31,2% din salariile de bază în sistemul public de sănătate, iar noua lege a salarizării ar putea reduce acest nivel la aproximativ 27%, avertizează Federaţia „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR). Organizaţia susţine că această evoluţie poate afecta capacitatea sistemului sanitar de a asigura continuitatea activităţii medicale şi ocuparea posturilor din secţiile cu condiţii speciale de muncă.

Federaţia „Solidaritatea Sanitară” din România şi Centrul de Cercetare şi Dezvoltare Socială „Solidaritatea” au lansat studiul „Evoluţia recompensei suplimentare a angajaţilor din sistemul public de sănătate”, o analiză care urmăreşte perioada mai 2016 – iunie 2026 şi care utilizează date privind execuţia bugetară, informaţii CNAS şi 57.333 de situaţii din Comparatorul de salarii.

Potrivit analizei, ponderea recompensei suplimentare pentru condiţii de muncă şi continuitate în raport cu salariile de bază a scăzut de la 55,5% în 2017 la 31,2% în 2025. Federaţia arată că reducerea nu reflectă dispariţia sumelor plătite în valoare absolută, ci faptul că salariile de bază au crescut mai rapid decât componentele destinate compensării riscurilor profesionale şi a muncii desfăşurate în regim atipic.

„Sumele nominale au crescut, dar plata relativă a condiţiilor de muncă şi a continuităţii s-a comprimat puternic în ultimul deceniu. În forma actuală proiectul noii legi a salarizării ar reduce recompensa pentru aceste drepturi la cca. 27%. Această evoluţie pune în pericol capacitatea sistemului public de sănătate de a asigura continuitatea activităţii medicale şi desfăşurarea activităţii în locurile de muncă cu condiţii de muncă speciale”, transmite Federaţia „Solidaritatea Sanitară” din România.

Studiul arată că sporurile pentru condiţii de muncă au reprezentat 18,5% din salariile de bază în anul 2025, după ce în 2021 ajunseseră la 30,5%. În acelaşi timp, plăţile pentru asigurarea continuităţii – ture, muncă de noapte, activitate în zilele de repaus şi sărbători legale – au ajuns la 12,7%, cu aproape cinci puncte procentuale sub nivelul din 2016.

Federaţia susţine că diminuarea ponderii acestor drepturi poate accentua dificultăţile de personal din unităţile sanitare, în special în secţiile unde activitatea presupune expunere ridicată şi program de lucru dificil.

„Corecţia trebuie făcută prin reguli transparente şi finanţare explicită, nu prin mutarea aceleiaşi probleme într-un plafon mai mic”, precizează FSSR.

Analiza include şi o simulare a impactului proiectului noii legi a salarizării, realizată pe baza formulei publice din 17 iulie şi a parametrilor de negociere introduşi ulterior. Potrivit Federaţiei, aproximativ 27,7% dintre situaţiile evaluate ar putea înregistra o scădere a recompensei, iar în cazul medicilor proporţia ar ajunge la 45,7%. Organizaţia precizează că scenariul nu reprezintă forma finală a legii şi nu include integral toate componentele salariale.

Federaţia „Solidaritatea Sanitară” solicită o serie de măsuri pentru protejarea drepturilor salariale ale angajaţilor din sănătate:

  • Asigurarea ponderii recompensei pentru condiţii de muncă şi asigurarea continuităţii la minim 50%.
  • Compensarea reducerii plafonului sporului pentru condiţii de muncă de la 85% la 50% printr-o creştere diferenţiată, pe locuri de muncă, a salariilor de bază.
  • Fundamentarea nivelului plafonului pe date comparative, nu pe o ţintă administrativă.
  • Calcularea tuturor drepturilor procentuale la salariul de bază în plată şi interzicerea reîngheţării lor automate.
  • Intervale cu minim garantat şi o matrice unică de risc pentru persoanele care lucrează în acelaşi mediu de expunere.
  • Finanţare distinctă şi transparentă, astfel încât plafonul să nu transfere deficitul bugetar asupra secţiilor cu risc ridicat.
  • Raportare lunară separată pentru tură, noapte, weekend, sărbători legale, gărzi şi plata cu ora.
  • Testarea fiecărei versiuni a proiectului pe profesii şi locuri de muncă, cu reguli tranzitorii pentru pierderile neintenţionate.

Federaţia precizează că studiul a fost realizat pe baza unui registru care include 451 de denumiri Exanalitica şi 372 de unităţi din baza de referinţă CNAS, iar analiza diferenţiază datele observate, estimările contrafactuale şi scenariile normative. FSSR subliniază că valoarea estimată de 165,9 milioane de lei pe lună reprezintă un reper de politică salarială şi nu o sumă restantă.