Nașterea este un moment esențial în viața unei femei, iar recunoașterea semnelor de travaliu este importantă pentru siguranță, a explicat medicul primar obstetrică-ginecologie, dr. Gînfălean Georgeta, din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu.

Potrivit acesteia, semnele de alarmă includ apariția contracțiilor uterine regulate și dureroase, ruperea membranelor („pierderea apei”), sângerările vaginale, reducerea sau absența mișcărilor fetale, durerile abdominale intense, precum și simptomele asociate hipertensiunii de sarcină, cum ar fi cefaleea severă sau tulburările de vedere. „În cazul sarcinilor cu risc obstetrical crescut, prezentarea trebuie făcută chiar la primele simptome”, spune medicul dr. Gînfălean Georgeta.

Diferențe între nașterea naturală și operația cezariană

Medicul explică faptul că nașterea naturală reprezintă modalitatea fiziologică de expulzie a fătului pe cale vaginală, fiind asociată cu o recuperare mai rapidă și un risc mai scăzut de complicații infecțioase sau tromboembolice.

Operația cezariană este o intervenție chirurgicală majoră, indicată atunci când nașterea vaginală poate pune în pericol mama sau fătul, cu o recuperare mai lentă și riscuri precum hemoragia, infecțiile sau aderențele.

1. Care sunt semnele care indică faptul că o gravidă trebuie să se prezinte la spital pentru naștere?

Gravida trebuie să se prezinte de urgență la maternitate în următoarele situații: apariția contracțiilor uterine regulate, dureroase și progresive (la intervale de aproximativ 5–10 minute), ruperea membranelor amniotice („pierderea apei”), sângerare vaginală, diminuarea sau absența mișcărilor fetale, dureri abdominale intense sau apariția simptomelor asociate hipertensiunii de sarcină (cefalee severă, tulburări de vedere, edeme importante). În cazul sarcinilor cu risc obstetrical crescut, prezentarea trebuie făcută chiar la primele simptome, spune medicul dr. Gînfălean Georgeta.

2. Care sunt diferențele dintre nașterea naturală și operația cezariană?

Nașterea naturală reprezintă modalitatea fiziologică de expulzie a fătului pe cale vaginală, având avantajele unei recuperări materne mai rapide, mobilizării precoce și unui risc mai redus de complicații tromboembolice sau infecțioase.

Operația cezariană este o intervenție chirurgicală majoră, de necesitate, prin care fătul este extras prin incizie abdominală și uterină. Aceasta este indicată atunci când nașterea vaginală poate pune în pericol mama sau fătul. Recuperarea postoperatorie este mai lentă, iar riscurile chirurgicale includ hemoragia, infecțiile, aderențele și complicațiile la sarcinile ulterioare, explică medicul dr. Gînfălean Georgeta.

3. În ce situații este necesară operația cezariană?

Așa cum a explicat medicul dr. Gînfălean Georgeta, este o intervenție chirurgicală de necesitate și este indicată în multiple situații obstetricale, printre care: disproporția feto-pelvină, suferința fetală acută, placenta praevia, dezlipirea prematură de placentă normal inserată, prezentațiile anormale ale fătului (pelviană, transversală), sarcina gemelară complicată, eșecul progresiei travaliului, cicatrice uterină cu risc de ruptură, patologii materne severe sau anumite afecțiuni fetale. Decizia se ia individualizat, în funcție de evaluarea clinică și paraclinică.

4. După câte operații cezariene mai poate avea o femeie copii?

Medicul dr. Gînfălean Georgeta spune că nu există un număr absolut standardizat de operații cezariene după care sarcina să fie contraindicată. Totuși, fiecare intervenție chirurgicală crește riscul de aderențe, placenta accreta, ruptura uterină și complicații hemoragice. În practică, multe paciente pot avea în siguranță 2–3 cezariene, însă evaluarea trebuie individualizată în funcție de starea uterului, istoricul obstetrical și eventualele complicații anterioare.

5. Care sunt riscurile unei operații cezariene?

Fiind o intervenție chirurgicală majoră, operația cezariană implică anumite riscuri: hemoragie intraoperatorie, infecții postoperatorii, tromboembolism venos, leziuni ale organelor vecine (vezică urinară, intestin), reacții adverse la anestezie și formarea de aderențe pelvine. De asemenea, există implicații asupra sarcinilor viitoare, inclusiv risc crescut de placentă praevia sau accreta și ruptură uterină, spune medicul dr. Gînfălean Georgeta.

6. Cât durează recuperarea după naștere?

Recuperarea după nașterea vaginală este, în general, mai rapidă, majoritatea pacientelor reluând activitățile uzuale în aproximativ 2–6 săptămâni. După operația cezariană, perioada de recuperare este mai lungă, de aproximativ 6–8 săptămâni, necesitând limitarea efortului fizic și monitorizarea atentă a plăgii operatorii. Refacerea completă diferă de la o pacientă la alta și depinde de evoluția postnatală și de eventualele complicații asociate, spune medicul dr. Gînfălean Georgeta.

7. Ce trebuie să conțină bagajul pentru maternitate?

Bagajul pentru maternitate trebuie pregătit din timp și trebuie să includă: documentele medicale și actele de identitate, haine și obiecte de igienă personală pentru mamă, cămăși pentru alăptare, absorbante postpartum, produse pentru igiena nou-născutului, scutece, hăinuțe adecvate, păturică și scoică auto pentru externare. De asemenea, este recomandată includerea analizelor și investigațiilor efectuate pe parcursul sarcinii pentru evaluarea completă la internare, spune medicul dr. Gînfălean Georgeta.

“Fiecare sarcină este unică, iar conduita obstetricală trebuie adaptată particularităților fiecărei paciente, în funcție de evoluția sarcinii, starea maternă și fetală și eventualele patologii asociate. Comunicarea deschisă cu medicul obstetrician, controalele periodice și prezentarea la timp la maternitate sunt esențiale pentru desfășurarea în siguranță a nașterii.
Prin informare corectă și monitorizare medicală adecvată, majoritatea gravidelor pot avea o experiență a nașterii sigură și echilibrată, cu rezultate favorabile atât pentru mamă, cât și pentru nou-născut”, atrage atenția medicul.