Obezitatea la copii, definită ca un exces de grăsime peste limitele normale, are consecințe negative asupra sănătății fizice și mentale, atrage atenția Dr. Alina Boantă, medic primar Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice la Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu. În ultimii ani, numărul copiilor afectați a crescut semnificativ la nivel global, fenomen îngrijorător deoarece copilul de astăzi cu obezitate riscă să devină adult cu obezitate și complicațiile asociate acesteia.
Factorii de risc pentru apariția obezității la copii includ, conform dr. Boantă:
-
Factori genetici:
-
Obezitatea la părinți: dacă unul dintre părinți are obezitate, riscul copilului este între 25–50%, iar dacă ambii părinți au obezitate, riscul crește la 75%.
-
Defecte genetice care determină sindroame precum Sindromul Prader-Willi sau Sindromul Bardet-Biedl, care, pe lângă obezitate, pot include retard mental sau întârzierea dezvoltării sexuale.
-
-
Factori legați de naștere și perioada de creștere: copii cu greutate scăzută la naștere sau alimentați cu lapte praf.
-
Factori de mediu și socio-economici: cei mai frecvenți și ușor de combătut. Aceștia includ:
-
Aport caloric exagerat: consumul de alimente procesate, fast-food, cu zahăr, grăsimi și potențiatori de aromă, promoții și porții mari.
-
Scăderea activității fizice (sedentarism): timpul îndelungat petrecut în casă, în fața televizorului, telefonului sau tabletei, lipsa activităților sportive și a jocului în aer liber.
-
-
Boli endocrine: hipotiroidie, sindrom Cushing, tumori craniene, tulburări de comportament alimentar (bulimie etc.).
Potrivit specialistei, obezitatea reprezintă atât o boală, cât și un factor de risc pentru alte complicații, atât în copilărie, cât și la vârsta adultă. În copilărie, complicațiile pot include:
-
Metabolice: insulinorezistență, scăderea toleranței la glucoză, diabet zaharat tip 2, dislipidemie, sindrom metabolic.
-
Cardiovasculare: hipertensiune arterială, ateromatoză precoce.
-
Hepatice: ficat gras non-alcoolic.
-
Ortopedice: dureri lombare, luxație de șold, picior plat.
-
Psihologice: depresie, scăderea stimei de sine, tulburări de comportament alimentar, dificultăți la învățare.
-
Endocrinologice: tulburări menstruale, sindrom de ovar polichistic, hipogonadism, tulburări ale dezvoltării sexuale.
-
Pulmonare: sindrom de apnee în somn, agravarea astmului.
-
Dermatologice: hirsutism, acnee, vergeturi, intertrigo.
-
Neurologice: hipertensiune intracraniană.
La vârsta adultă, obezitatea poate persista dacă nu se instituie măsuri de scădere ponderală și menținere a greutății, crescând probabilitatea complicațiilor cronice. Acestea necesită nu doar regim alimentar și optimizarea stilului de viață, ci și tratamente pentru normalizarea valorilor tensiunii arteriale, pulsului, greutății, circumferinței abdominale și analizelor de laborator (glicemie, lipide, colesterol, trigliceride, transaminaze etc.).
Măsuri recomandate pentru prevenție și reducerea greutății la copii:
-
Educația alimentară încă din primii ani, pentru a învăța ce alimente sunt recomandate și care trebuie evitate.
-
Limitarea dulciurilor rafinate și înlocuirea lor cu fructe proaspete, deserturi din fructe fără adaos de zahăr, smoothie-uri, budinci, fresh-uri.
-
Alimentația zilnică echilibrată:
-
Cereale integrale: 6–8 porții/zi (~120 g)
-
Legume: 5 porții/zi (~400 g)
-
Fructe proaspete: 3 porții/zi (~300 g)
-
Lactate: 3–4 porții/zi (~600–1000 ml)
-
Carne și produse din carne: 3 porții/zi (~200 g)
-
Dulciuri: maxim 1 porție/zi (~30–40 g)
-
-
Activitate fizică regulată: joc în natură, plimbări, sport, reducerea timpului petrecut în fața televizorului, telefonului și tabletei, combaterea sedentarismului.
Pe lângă sfaturile medicului sau nutriționistului, dr. Alina Boantă recomandă programe educaționale în școli și grădinițe, pentru a învăța copiii despre sănătate, stil de viață sănătos, alimentație echilibrată și activitate fizică. Părinții trebuie să ofere alimentație sănătoasă, sfaturi și obiceiuri corecte pentru a preveni obezitatea și complicațiile acesteia pe parcursul vieții.
