Schimbarea orei poate perturba temporar somnul și ritmul biologic al organismului, provocând somnolență diurnă, oboseală și dificultăți de concentrare. Persoanele cu tulburări anxioase sau depresive pot fi mai sensibile la aceste modificări, explică dr. Vincențiu Vancea, medic psihiatru la Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara, într-o informare publicată de unitatea medicală.

La majoritatea persoanelor sănătoase, efectele sunt relativ ușoare și tranzitorii, însă adaptarea poate dura câteva zile sau chiar mai mult de o săptămână. Medicul recomandă menținerea unui program regulat de somn, expunerea la lumina naturală dimineața și evitarea cofeinei seara. Dacă dificultățile de somn persistă, se agravează sau afectează activitățile zilnice, este indicată o evaluare medicală, potrivit specialistului.

„Nu este un mit. Există dovezi științifice că schimbarea orei poate perturba temporar somnul și ritmul biologic al organismului.
Organismul uman funcționează după un ritm circadian, un mecanism biologic intern care reglează alternanța dintre somn și veghe, secreția anumitor hormoni, temperatura corporală și alte procese fiziologice.
Acest ritm este sincronizat în principal prin expunerea la lumină și întuneric.
Atunci când modificăm brusc ora oficială, apare o discrepanță între ceasul biologic și programul social.
Efectele sunt mai bine documentate în cazul trecerii la ora de vară, când pierdem o oră. Studiile au identificat modificări ale duratei somnului, somnolență diurnă și anumite riscuri pentru sănătate și siguranță.
Academia Americană de Medicină a Somnului a recomandat chiar renunțarea la schimbările sezoniere ale orei, în favoarea menținerii permanente a orei standard.
Totuși, este important să precizăm că nu toate persoanele sunt afectate în aceeași măsură”, spune dr. Vancea.

Schimbarea orei nu modifică instantaneu ceasul biologic, care continuă o perioadă să funcționeze potrivit ritmului anterior, explică medicul psihiatru.

„De exemplu, când trecem la ora de vară, trebuie să ne trezim cu o oră mai devreme în raport cu ritmul anterior. Este posibil ca organismul să nu fie pregătit să adoarmă mai devreme în seara precedentă, ceea ce determină reducerea duratei somnului.
La revenirea la ora standard, toamna, situația este diferită. Câștigăm o oră, dar unele persoane se pot trezi mai devreme decât și-ar dori sau pot resimți modificarea programului de somn.
În ambele situații, organismul trebuie să își resincronizeze ritmul circadian cu noul program”, adaugă medicul psihiatru.

La majoritatea persoanelor sănătoase, efectele schimbării orei sunt relativ ușoare și tranzitorii, dar pot apărea dificultăți de adormire, treziri mai devreme decât de obicei, somnolență în timpul zilei, oboseală sau scăderea capacității de concentrare.

„Adaptarea poate avea loc în câteva zile, dar există variații individuale. La unele persoane, anumite modificări ale ritmului circadian pot persista mai mult de o săptămână.
Nu există un interval unic de adaptare valabil pentru toată populația.
Contează programul obișnuit de somn, vârsta, cronotipul individual, expunerea la lumină și existența unor tulburări de somn.
Persoanele care dorm deja insuficient pot resimți mai puternic efectele schimbării orei”, transmite dr. Vincențiu Vancea.

Schimbarea orei poate influența temporar sănătatea mintală

Schimbarea orei poate agrava temporar anxietatea, iritabilitatea sau stările depresive la persoanele vulnerabile, în condițiile în care somnul și reglarea emoțională sunt strâns legate, explică medicul psihiatru.

„Somnul și reglarea emoțională sunt strâns legate. Un somn insuficient sau fragmentat poate contribui la iritabilitate, dificultăți de concentrare și o toleranță mai redusă la stres.
Persoanele cu tulburări anxioase, depresive sau cu anumite tulburări ale ritmului circadian pot fi mai sensibile la perturbările somnului.
Există studii care au identificat asocieri între schimbările sezoniere ale orei și anumite modificări ale sănătății mintale. Totuși, rezultatele nu sunt uniforme și nu permit concluzia că schimbarea orei provoacă, în mod direct, un episod depresiv sau o tulburare anxioasă.
Din perspectivă clinică, este important să distingem între un disconfort temporar și agravarea unei tulburări psihice preexistente”, subliniază dr. Vancea, care prezintă și câteva lucruri care ne pot ajuta să ne adaptăm mai ușor:

  • Cea mai utilă măsură este menținerea unui program de somn cât mai regulat.
  • Înaintea trecerii la ora de vară, putem modifica treptat ora de culcare și de trezire, cu aproximativ 15–20 de minute pe zi, timp de câteva zile.
  • Expunerea la lumina naturală dimineața ajută la sincronizarea ritmului circadian, în special când încercăm să ne adaptăm la un program mai timpuriu.
  • De asemenea, este recomandat să evităm consumul de cofeină spre seară, mesele foarte abundente înainte de culcare și activitățile stimulante în apropierea orei de somn.
  • Mișcarea fizică regulată și un mediu de dormit liniștit, întunecat și confortabil pot contribui la un somn mai bun.
  • Nu este necesar ca persoanele sănătoase să recurgă automat la medicamente sau suplimente pentru adaptarea la schimbarea orei.

Când este indicat consultul medical

Dificultățile de somn care persistă, se agravează sau afectează semnificativ funcționarea zilnică trebuie evaluate de un medic, în special dacă sunt însoțite de simptome emoționale intense, avertizează dr. Vincențiu Vancea.

„Dacă dificultățile de somn persistă, se agravează sau afectează semnificativ funcționarea zilnică, este indicată o evaluare medicală.
Trebuie să acordăm atenție mai ales situațiilor în care insomnia este însoțită de anxietate intensă, dispoziție depresivă persistentă, pierderea interesului pentru activitățile obișnuite sau oboseală care împiedică desfășurarea activităților cotidiene.
Nu este obligatoriu să așteptăm un anumit număr de zile pentru a solicita ajutor, mai ales dacă simptomele sunt severe.
La persoanele cu tulburări psihice cunoscute, modificările importante ale somnului pot reprezenta uneori un semnal precoce de destabilizare.
În astfel de situații, consultul medical poate clarifica dacă este vorba despre o dificultate temporară de adaptare, o tulburare de somn sau o problemă de sănătate mintală care necesită tratament”, încheie dr. Vincențiu Vancea.

De ce se schimbă ora de două ori pe an

În noaptea de sâmbătă spre duminică, România a trecut la ora de iarnă, iar ceasurile au fost date înapoi cu o oră. Obiceiul schimbării orei primăvara și toamna datează din timpul Primului Război Mondial și este relativ nepopular în rândul europenilor.

La nivelul Uniunii Europene s-a discutat despre renunțarea la acest sistem, însă demersul nu a fost finalizat deoarece statele membre nu au ajuns la un acord, potrivit informării Spitalului Clinic Municipal de Urgență Timișoara.