Primăvara aduce adesea o senzație de oboseală generală, dar, în unele cazuri, aceasta poate ascunde probleme medicale serioase precum apneea obstructivă în somn, avertizează specialiștii. Potrivit dr. Maria-Elena Scridon, medic pneumolog și Șef al Secției Clinice Pneumologie I din cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu, este esențial să facem diferența între adaptarea sezonieră a organismului și o tulburare reală de somn care necesită tratament.

Astenia de primăvară, explică dr. Scridon, “nu este o boală propriu-zisă, ci o reacție temporară a organismului la schimbările de temperatură, lumină și ritm biologic”. Aceasta se manifestă prin oboseală ușoară, iritabilitate, scăderea capacității de concentrare și uneori tulburări minore de somn, iar simptomele dispar de regulă în câteva săptămâni.

În schimb, apneea obstructivă în somn se caracterizează prin opriri repetate ale respirației pe timpul nopții, cauzate de colabarea căilor respiratorii superioare. “Aceste pauze respiratorii duc la fragmentarea somnului și la scăderea oxigenării organismului, chiar dacă persoana nu își amintește trezirile din timpul nopții”, explică dr. Scridon.

Diferența principală între oboseala de primăvară și apneea în somn constă în persistența și intensitatea simptomelor. În astenia de primăvară, oboseala se ameliorează odată cu adaptarea organismului, în timp ce în apneea obstructivă somnolența diurnă este marcată, pacientul poate adormi involuntar și starea de epuizare persistă indiferent de orele de somn.

Printre semnele de alarmă pentru apneea în somn se numără sforăitul puternic și constant, pauzele respiratorii observate de partener, trezirile frecvente cu senzație de sufocare, cefaleea matinală și uscăciunea gurii la trezire. De asemenea, somnolența excesivă în timpul zilei este un simptom cheie, potrivit dr. Scridon.

Primăvara poate agrava simptomele apneei, mai spune medicul: alergiile sezoniere pot provoca congestie nazală, ceea ce accentuează sforăitul și episoadele de apnee. Factorii de risc includ excesul ponderal, circumferința mare a gâtului, sexul masculin, vârsta peste 40 de ani, fumatul și consumul de alcool seara, deși apneea poate apărea și la persoane normoponderale sau la femei după menopauză.

Diagnosticul se stabilește prin studii de somn, fie în laborator (polisomnografie), fie prin teste de monitorizare la domiciliu, care înregistrează respirația, nivelul oxigenului și activitatea cardiacă pe timpul nopții. Netratată, apneea de somn poate crește riscul cardio-vascular, induce sindrom metabolic, diabet zaharat, tulburări neuro-psihiatrice, iritabilitate, somnolență excesivă și risc de accidente, mai avertizează dr. Scridon.

Tratamentul depinde de severitate: în formele moderate și severe, terapia cu presiune pozitivă continuă (CPAP) este standardul de aur. În paralel, scăderea în greutate, tratarea alergiilor, renunțarea la fumat și corectarea patologiilor ORL pot contribui la ameliorarea simptomelor.

Dr. Maria-Elena Scridon subliniază că “un somn odihnitor nu este un lux, ci o necesitate pentru sănătatea generală”. Dacă oboseala este severă, persistentă și însoțită de sforăit sau pauze respiratorii, este important un consult de specialitate.