Situația actuală privind greutatea copiilor și adolescenților din București indică o problemă importantă de sănătate publică, potrivit studiului ASSMB 2024–2025, care evidențiază o scădere a dezvoltării fizice armonice odată cu înaintarea în vârstă și o creștere a proporției copiilor cu plus de greutate, în special în intervalul 9–18 ani.

La băieți, valoarea +G ajunge la 43,30% în clasa a XII-a, una dintre cele mai importante valori semnalate în raport. În cazul fetelor, plusul de greutate crește progresiv până la 37,23% în clasa a XII-a. În același timp, subponderalitatea afectează 8.030 de fete, reprezentând 19,82% din totalul fetelor examinate.

Studiul arată că clasele a IV-a și a VIII-a reprezintă perioade importante pentru prevenție, deoarece aici se observă valori ridicate ale indicilor de greutate „mari” și „foarte mari”. Rezultatele indică necesitatea unei abordări echilibrate, care să includă atât prevenirea obezității, cât și identificarea și tratarea deficitului ponderal.

Măsurile de prevenire trebuie începute în perioada preșcolară și continuate fără întrerupere pe parcursul următorilor ani. Prevenția eficientă nu presupune diete restrictive, înfometare sau exerciții fizice excesive, ci formarea unor obiceiuri stabile: alimentație variată, mișcare zilnică, somn suficient, hidratare adecvată și limitarea timpului sedentar.

Se recomandă:

  • monitorizarea anuală a greutății, înălțimii și IMC;
  • identificarea timpurie a copiilor cu plus sau minus de greutate;
  • reducerea consumului de băuturi îndulcite și alimente ultraprocesate;
  • creșterea consumului de legume, fructe, leguminoase, cereale integrale și apă;
  • minimum 60 de minute de activitate fizică pe zi pentru copiii și adolescenții cu vârsta între 5 și 17 ani;
  • respectarea unui program regulat de somn;
  • limitarea perioadelor lungi de stat pe scaun și a timpului recreațional petrecut în fața ecranelor;
  • consiliere medicală și nutrițională pentru cazurile identificate;
  • sprijin psihologic atunci când există anxietate, tulburări de imagine corporală, alimentație emoțională sau comportamente alimentare restrictive.

RECOMANDĂRI PENTRU CADRELE DIDACTICE

Cadrele didactice au un rol important în prevenirea dezechilibrelor nutriționale, deoarece observă zilnic comportamentele copiilor și pot contribui la crearea unui mediu școlar favorabil sănătății.

Se recomandă:

  1. Promovarea unui limbaj nediscriminatoriu. Greutatea, forma corpului și aspectul fizic nu trebuie folosite pentru glume, comparații sau sancționare.
  2. Identificarea discretă a situațiilor de risc. Observarea oboselii, a izolării, a dificultăților de participare la activități fizice, a schimbărilor rapide de greutate sau a preocupării excesive pentru alimentație trebuie comunicată medicului școlar, nu discutată public în clasă.
  3. Integrarea educației pentru sănătate în activitățile școlare. Temele pot include hidratarea, alimentația echilibrată, somnul, mișcarea, imaginea corporală și utilizarea responsabilă a ecranelor.
  4. Încurajarea activității fizice pentru toți copiii. Activitățile trebuie adaptate nivelului funcțional al elevilor și să evite stigmatizarea celor cu greutate crescută sau cu capacitate fizică redusă.
  5. Colaborarea cu medicul și familia. Cadrele didactice nu trebuie să stabilească diagnostice sau diete, ci să orienteze familia către medicul școlar, medicul de familie, pediatru sau specialistul în nutriție.
  6. Susținerea incluziunii. Copiii cu obezitate, subponderalitate, dizabilități sau boli cronice trebuie integrați în activitățile școlare, cu adaptările necesare.
  7. Monitorizarea climatului clasei. Bullyingul asociat greutății poate favoriza izolarea, alimentația emoțională, anxietatea și abandonul activităților fizice.

➔ Puteți consulta și: GHIDUL DE MENIURI ECHILIBRATE pentru o alimentație sănătoasă (pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 și 6 ani)

RECOMANDĂRI PENTRU PĂRINȚI

Familia reprezintă principalul mediu în care se formează obiceiurile alimentare și de mișcare. Recomandările trebuie aplicate întregii familii, nu doar copilului identificat cu o problemă de greutate.

Părinții sunt încurajați:

  • să ofere mese regulate și variate, fără presiune sau forțarea copilului să mănânce;
  • să includă zilnic legume, fructe, produse integrale, leguminoase și surse adecvate de proteine;
  • să limiteze băuturile îndulcite, produsele de tip fast-food, dulciurile și gustările ultraprocesate;
  • să ofere apă ca principală băutură;
  • să evite folosirea alimentelor ca recompensă sau metodă de calmare;
  • să ia masa împreună cu copilul, într-un mediu fără televizor sau telefon;
  • să încurajeze mișcarea prin joacă, mers pe jos, bicicletă, înot sau sport;
  • să respecte un program de somn adecvat vârstei;
  • să stabilească reguli clare pentru utilizarea ecranelor;
  • să evite dietele restrictive fără recomandare medicală;
  • să solicite evaluare medicală la modificări rapide ale greutății, oboseală persistentă, sforăit sever, dureri articulare, tulburări de alimentație sau preocupare excesivă pentru imaginea corporală.

Copilul nu trebuie făcut responsabil individual pentru greutatea sa. Schimbarea eficientă presupune modificarea obiceiurilor familiei, gradual și fără culpabilizare.

COMPLICAȚII PE TERMEN MEDIU ȘI LUNG

Excesul ponderal persistent în copilărie poate avea consecințe asupra mai multor sisteme ale organismului.

Complicații pe termen mediu

Pot apărea:

  • creșterea tensiunii arteriale;
  • modificări ale profilului lipidic;
  • rezistență la insulină și alterarea metabolismului glucidic;
  • steatoză hepatică metabolică;
  • apnee obstructivă în somn și tulburări de respirație;
  • dureri articulare și limitarea mobilității;
  • tulburări de postură și suprasolicitarea aparatului locomotor;
  • oboseală și reducerea toleranței la efort;
  • anxietate, depresie, izolare socială și bullying.

Complicații pe termen lung

Obezitatea instalată precoce crește riscul de:

  • diabet zaharat de tip 2;
  • hipertensiune arterială cronică;
  • boli cardiovasculare;
  • accident vascular cerebral;
  • boală renală;
  • steatohepatită și fibroză hepatică;
  • unele forme de cancer;
  • probleme de fertilitate și tulburări endocrine;
  • persistența obezității la vârsta adultă;
  • reducerea calității vieții și creșterea costurilor medicale.

Aceste complicații nu apar la toți copiii și nu pot fi deduse doar dintr-un procent statistic. Ele justifică însă identificarea timpurie a riscului și monitorizarea medicală individuală.

RECOMANDĂRI PENTRU MANAGEMENTUL OBEZITĂȚII

Managementul obezității pediatrice trebuie realizat gradual, individualizat și supravegheat medical. Scopul nu este obținerea rapidă a unei scăderi ponderale, ci îmbunătățirea stării de sănătate și a comportamentelor pe termen lung.

Se recomandă următoarele etape:

  1. Evaluare clinică inițială: greutate, înălțime, IMC pentru vârstă și sex, curba de creștere, istoricul familial, alimentația, activitatea fizică, somnul și starea emoțională.
  2. Identificarea cauzelor și factorilor favorizanți: alimentație hipercalorică, sedentarism, somn insuficient, medicație, afecțiuni endocrine sau genetice, stres și factori socio-economici.
  3. Obiective realiste și măsurabile: reducerea băuturilor îndulcite, creșterea activității fizice, îmbunătățirea somnului și stabilizarea greutății în perioadele de creștere.
  4. Intervenție familială: copilul nu trebuie tratat separat de familie. Părinții trebuie implicați în planificarea meselor, activități fizice și reguli privind ecranele.
  5. Consiliere nutrițională: planurile alimentare trebuie adaptate vârstei, preferințelor, culturii alimentare și situației medicale.
  6. Activitate fizică adaptată: se începe gradual, prin activități plăcute și accesibile, evitând sancționarea copilului prin exerciții fizice.
  7. Sprijin psihologic: este indicat când apar tulburări de imagine corporală, alimentație compulsivă, anxietate, depresie, bullying sau refuzul școlii.
  8. Monitorizare periodică: reevaluarea trebuie să urmărească nu numai greutatea, ci și evoluția IMC, circumferința taliei, tensiunea arterială, toleranța la efort și starea psihică.
  9. Trimitere către specialist: cazurile cu obezitate severă, comorbidități, creștere rapidă în greutate sau suspiciune de cauză endocrină/genetică necesită evaluare pediatrică de specialitate.

“Tratamentul medicamentos sau intervențional nu reprezintă prima măsură pentru majoritatea copiilor și adolescenților. Acesta se ia în considerare numai în situații selectate, conform ghidurilor medicale și sub supraveghere de specialitate”, informează reprezentanții studiului.