Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) a publicat rezultatele unei consultări naționale privind proiectul noii legi a salarizării din sistemul public de sănătate. Concluziile arată că angajații susțin reforma doar dacă aceasta oferă garanții privind protejarea veniturilor reale, recunoașterea muncii desfășurate în condiții dificile și diferențierea corectă a specialităților.

Consultarea s-a desfășurat în perioada 9–15 iunie 2026 și a reunit răspunsurile a 3.290 de angajați din toate cele 41 de județe și din București. Potrivit datelor centralizate, în lipsa unor modificări ale proiectului de lege, șase din zece respondenți iau în calcul plecarea din sistemul public de sănătate.

Răspunsul angajaților, în cifre

  • Protejarea venitului total aflat în plată. 93,9% susțin că niciun angajat în activitate nu ar trebui să piardă din venit (non-regres), iar opțiunea dominantă este protejarea întregului venit lunar, nu doar a salariului de bază.
  • Indexarea salariilor cu inflația. 90,6% cer ca valoarea de referință să fie actualizată periodic cu inflația; 74,8% consideră acceptabilă o creștere reală de cel puțin 10%.
  • Recunoașterea muncii atipice. 88,6% cer plata distinctă a muncii de noapte, 87,5% majorarea cu 100% pentru weekend și sărbători, iar 82,4% menținerea sau creșterea sporului de tură. 79,1% spun că disponibilitatea de a lucra în ture, nopți și zile libere ar scădea dacă aceste drepturi sunt reduse.
  • Diferențierea justificată, nu uniformizarea. 82,1% cer menținerea diferențelor între specialități și locuri de muncă, 72,7% coeficienți diferiți pe specialități, iar 76,9% un mecanism pentru specialitățile cu deficit sever de personal.

Plafonul de 20% pe sporuri este respins sau acceptat doar condiționat de 85,1% dintre respondenți. În ceea ce privește retenția, 61,3% dintre angajați declară că iau în calcul plecarea din sistem dacă proiectul nu este modificat, procentul fiind de 63,3% în eșantionul ponderat.

Ce ar trebui modificat în proiectul de lege

Pe baza rezultatelor, Federația „Solidaritatea Sanitară” solicită Guvernului modificarea proiectului în următoarele direcții:

  • Garantarea venitului total, nu doar a salariului de bază. O protecție limitată la salariul de bază este percepută ca insuficientă dacă sporurile, gărzile și drepturile pentru program atipic scad. Impactul reformei trebuie prezentat transparent, pe venitul total, pe categorii și pe tipuri de program.
  • Plata corectă a muncii atipice și a gărzilor. Turele, munca de noapte, weekendul, sărbătorile și gărzile asigură continuitatea asistenței medicale și nu pot fi reduse fără efecte operaționale. Plata gărzilor la tarif orar majorat cu doar 10% nu reflectă efortul real.
  • Menținerea și actualizarea drepturilor pentru condiții de muncă, prin raportare la salariul de bază în plată.
  • Diferențierea pe specialități. Absența diferențierii pe specialități este principala lacună a proiectului. Diferențierea coeficienților în funcție de specialitate, risc, responsabilitate și tipul unității este cerută de angajați (plasată pe primul loc între ajustări de 54% dintre cei care au ierarhizat) și este, totodată, recomandată în analizele tehnice de fundamentare a reformei.
  • Corectarea plafonului de 20%. Plafonul generează inechități între categorii expuse acelorași condiții. El trebuie însoțit de exceptarea drepturilor specifice sănătății sau de includerea transparentă a unor sporuri în salariul de bază, cu menținerea unor minime garantate.
  • Includerea personalului nemedical și TESA în logica salarizării specifică sănătății.
  • Tratarea retenției ca risc de politică publică. Intenția ridicată de plecare, mai ales la tineri, impune o evaluare a efectului proiectului asupra deficitului de personal, pe specialități și pe unitățile cu program de continuitate.

Datele arată că munca atipică este una dintre liniile de tensiune ale proiectului. 82,4% susțin menținerea sau majorarea sporului de tură, 88,6% susțin recompensarea distinctă a muncii de noapte, iar 87,5% aleg majorarea cu 100% pentru munca din zile de repaus săptămânal și sărbători legale. În cazul gărzilor efectuate în zile libere sau sărbători legale, 85,4% susțin suplimentarea cu 100%.

Sporurile pentru condiții de muncă sunt percepute de majoritatea respondenților ca instrumente de corelare a veniturilor cu riscurile reale din sistem, nu ca beneficii suplimentare. 88,3% susțin introducerea unor niveluri minime garantate ale sporurilor, iar 85,1% resping plafonul de 20% sau îl acceptă doar condiționat.

Comparatorul salarial utilizat în consultare a fost analizat de respondenți astfel: 49,7% l-au utilizat; dintre aceștia 37,3% au raportat scăderi de venit, 29,3% creșteri, 27,6% nivel similar, iar 5,7% nu au putut interpreta rezultatul. FSSR solicită publicarea unor simulări complete înainte de adoptarea legii.

Răspunsurile deschise evidențiază preocupări legate de veniturile raportate la inflație, plata corectă a gărzilor și sporurilor, echitatea între profesii și riscul de scădere a atractivității sistemului.

Formulări recurente, redate anonim, sunt:
„Salarizarea trebuie tratată ca investiție în siguranța actului medical, nu ca simplă cheltuială”,
„Să se plătească sporurile și gărzile la salariul aflat în plată”,
„Sistemul nu poate funcționa fără oameni motivați și respectați”,
„Cum vor fi îngrijiți pacienții când personalul medical este preocupat de grija zilei de mâine?”.

Consultarea indică un risc sistemic: 61,3% dintre respondenți consideră probabilă sau foarte probabilă plecarea din sistem dacă proiectul nu este corectat, procentul ajungând la 63,3% în eșantionul ponderat. FSSR concluzionează că salarizarea în sănătate trebuie tratată ca politică de retenție, nu ca exercițiu contabil.

„Angajații confirmă, în date, ceea ce susținem de ani de zile: o reformă corectă protejează venitul real, recunoaște munca grea și diferențiază riscul. Cerem Guvernului să corecteze proiectul înainte de adoptare, în acord cu pozițiile exprimate de personalul din sănătate”, transmit reprezentanții FSSR.

Ce vor angajații din sănătate?

Angajații își doresc o lege care să nu le reducă veniturile, să recunoască riscurile profesionale și să reflecte realitatea muncii din sistem. Potrivit consultării, cererea pentru o salarizare corectă, transparentă și predictibilă este majoritară și constantă în toate categoriile profesionale.