Institutul Național de Endocrinologie „C.I. Parhon” are o moștenire academică, umană, de cercetare și medicală care trebuie păstrată și dezvoltată de generațiile actuale de profesioniști, a declarat prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță, în cadrul conferinței „Institutul Național de Endocrinologie „C.I. Parhon” – 80 de ani de tradiție și continuitate în medicina românească”.

Prezent la eveniment, prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță a vorbit despre emoția momentului aniversar și despre semnificația muncii desfășurate într-o instituție medicală, dincolo de activitatea profesională propriu-zisă.

„Este o bucurie, o onoare și o emoție să fiu astăzi alături de dumneavoastră la celebrarea a 80 de ani de la înființarea Institutului Parhon. Nu mi-am pregătit un discurs. Am încercat să ascult cu mare atenție fiecare cuvânt care a fost transmis anterior și m-a impresionat și m-a emoționat profund filmulețul pe care l-am văzut, pentru că poate nu conștientizăm în fiecare zi faptul că spitalele în care lucrăm, până la urmă, sunt cele în care ne dedicăm energia, timpul și viața dincolo de cea profesională.”

Referindu-se la începuturile instituției, acesta a amintit responsabilitatea pe care și-a asumat-o profesorul Parhon în perioada imediat următoare celui de-al Doilea Război Mondial.

„Este o mare realizare că astăzi ne aflăm la cei 80 de ani de la înființarea institutului, pentru că cineva imediat după al Doilea Război Mondial, și anume profesorul Parhon, și-a asumat o mare responsabilitate, și anume aceea a înființării unui institut.”

Prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță a evocat și câteva dintre contribuțiile profesorului Parhon la dezvoltarea endocrinologiei, pe care le-a prezentat ca repere ale importanței istorice a institutului.

„Am citit înainte să vin astăzi faptul că profesorul Parhon, născut în județul Argeș, la Câmpulung, a fost coautor la primul tratat de endocrinologie din lume și faptul că a înființat prima catedră de endocrinologie din lume. A spus și domnul rector acest lucru. O să reamintesc și eu doar pentru a realiza încă o dată ce înseamnă acest lucru.”

În opinia sa, continuitatea unei instituții medicale depinde de capacitatea generațiilor succesive de a prelua responsabilitatea și de a duce mai departe ceea ce au construit înaintașii.

„Moștenirea dumneavoastră academică, umană, de cercetare și medicală este uriașă. Aveți o responsabilitate incredibil de mare să mențineți prestigiul institutului, să-l duceți mai departe.”

Un alt aspect abordat a fost adaptarea instituției la transformările medicinei contemporane și la noile tehnologii, fără pierderea valorilor construite de-a lungul timpului.

„Valoarea unei instituții este dată de resursa umană și este dată de capacitatea de a lăsa noi generații de profesioniști, de medici, de asistenți, de cadre didactice care, la rândul lor, să ofere vindecare bolnavilor și care să ducă până la urmă mai departe această moștenire și nu doar să o ducă, s-o îngrijească și s-o dezvolte, integrând ceea ce astăzi medicina modernă ne oferă tuturor, și anume tehnologie, genetică moleculară și tot ceea ce s-a mai spus, inteligența artificială.”

Prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță a amintit că menținerea unei instituții medicale de top presupune gestionarea unor provocări complexe, de la mecanismele de finanțare până la răspunsul la nevoile pacienților, într-un context medical și economic dificil. El a apreciat că experiența celor care au condus institutul, precum și a celor care îl conduc în prezent, presupune înțelegerea acestor responsabilități.