Institutul Național de Endocrinologie „C.I. Parhon” a dezvoltat în ultimii ani noi direcții de activitate medicală, prin extinderea chirurgiei endocrine, înființarea compartimentului de studii clinice, dezvoltarea Centrului de Management al Obezității și înființarea compartimentelor de diabet și oncologie, a declarat dr. Octavian Alexandrescu, director medical al Institutului Național de Endocrinologie „C.I. Parhon”, în cadrul conferinței „Institutul Național de Endocrinologie „C.I. Parhon” – 80 de ani de tradiție și continuitate în medicina românească”.

În intervenția sa, dr. Octavian Alexandrescu a prezentat câteva dintre principiile care au stat la baza dezvoltării școlii românești de endocrinologie și care continuă să definească activitatea institutului.

„Este un moment aniversar, dar și un moment de reflecție științifică asupra a ceea ce reprezintă astăzi acest institut în medicina românească, dar și în cea europeană. Endocrinologia, așa cum a fost ea concepută de școala românească întemeiată de profesorul Parhon, nu a fost niciodată o simplă subspecialitate a medicinei interne. Ea a fost definită încă de la început ca o știință de sine stătătoare, multidisciplinară, de graniță, situată la intersecția dintre biologie și clinică.”

Directorul medical a evidențiat legătura dintre cercetarea fundamentală și activitatea clinică, precum și rolul învățământului în dezvoltarea specialității.

„Principiul fondator a fost cel al unității dintre endocrinologia biologică și cea medicală, dintre experiment și clinică, dintre cercetare și învățământ. Acest principiu rămâne și astăzi fundamentul activității noastre.”

În continuare, dr. Octavian Alexandrescu a trecut în revistă câteva dintre momentele importante din istoria endocrinologiei românești: publicarea primului tratat de endocrinologie în 1909, înființarea primei catedre de endocrinologie în 1933, organizarea la București a primului congres european de endocrinologie în 1939 și înființarea Institutului Național de Endocrinologie în 1946.

În prezent, institutul funcționează ca unitate sanitară monoprofil de interes public național, în subordinea Ministerului Sănătății. Potrivit prezentării directorului medical, instituția are nouă secții clinice, ambulatoriu integrat, secție de chirurgie endocrină, secție de terapie izotopică, laboratoare de analize, medicină nucleară, anatomie patologică, radiologie și imagistică medicală, precum și un laborator de cercetare de endocrinologie moleculară și structurală.

Activitatea medicală deservește anual aproximativ 40.000 de pacienți, dintre care peste 60% provin din afara Bucureștiului.

„Din punct de vedere al activității medicale, institutul asigură anual îngrijirea a aproximativ 40.000 de pacienți, dintre care peste 60% provin din afara Bucureștiului, ceea ce confirmă rolul său de centru național de referință în patologia endocrină.”

Dr. Octavian Alexandrescu a vorbit și despre propria experiență în cadrul institutului, unde a venit în urmă cu șapte ani, după ce și-a desfășurat anterior activitatea profesională într-un alt context medical.

„Spre deosebire de majoritatea colegilor prezenți, care au parcurs aici decenii de activitate profesională, eu am venit în acest institut acum șapte ani. Am venit cu respectul cuvenit față de o școală de tradiție. Am găsit aici rigoare științifică, disciplină clinică și o dorință autentică de progres.”

În această perioadă, una dintre direcțiile de dezvoltare a fost chirurgia endocrină. Pe lângă intervențiile pentru patologia benignă tiroidiană și paratiroidiană, în institut se realizează și operații pentru patologia glandelor suprarenale, precum și intervenții complexe pentru cancerele tiroidiene avansate, care presupun limfodisecții ganglionare cervicale.

Aceste intervenții implică participarea mai multor specialiști, de la endocrinologi și chirurgi până la anesteziști, anatomopatologi, medici de medicină nucleară și oncologi.

„Aceste intervenții presupun o abordare multidisciplinară în care endocrinologul, chirurgul, anestezistul, anatomopatologul, medicul de medicină nucleară, oncologul, fiecare contribuie la stabilirea indicației terapeutice și la conduita postoperatorie. Este expresia concretă a medicinei moderne și anume că decizia nu mai aparține unui singur om, unui singur specialist, ci unei întregi echipe.”

O altă dezvoltare menționată de directorul medical este compartimentul de studii clinice, care dispune de paturi pentru spitalizare de zi și spitalizare continuă și deservește toate secțiile clinice. În prezent, în institut se desfășoară 16 studii clinice, care vizează patologii diverse, de la afecțiuni pediatrice până la boli rare și obezitate.

Tot în ultimii ani, la inițiativa și cu sprijinul prof. univ. dr. Cătălina Poiană, a fost dezvoltat Centrul de Management al Obezității, ca structură multidisciplinară dedicată unei patologii endocrine și metabolice complexe. Activitatea centrului include evaluare endocrinologică, consiliere nutrițională, suport psihologic și kinetoterapie, precum și tratament chirurgical atunci când acesta este necesar.

În cadrul institutului au fost înființate și compartimentele de diabet și oncologie, pe care conducerea își propune să le dezvolte în continuare prin accesarea programelor naționale de sănătate. Obiectivul este ca pacienții să poată beneficia de continuitatea îngrijirii, de la diagnostic și tratament până la monitorizare, în cadrul aceleiași instituții.