Trecerea la ora de vară influențează ritmul circadian al organismului, generând oboseală, tulburări de somn și dificultăți de concentrare în primele zile, explică medicul chirurg cu competențe în somnologie, Oana Goidescu. Aceasta subliniază că schimbarea orei, introdusă pentru a profita de lumina naturală și a economisi energie, nu afectează pe toată lumea la fel. „Genetic, unii suntem obișnuiți să ne trezim devreme, suntem mai ‘iocârlii’, iar impactul trecerii la ora de vară și al dormitului cu 60 de minute mai puțin va fi mai mic comparativ cu cei care sunt ‘bufnițe’ și se culcă mai târziu”, spune dr. Goidescu.

Efectele se resimt și la copii și adolescenți, care au nevoie de mai mult somn dimineața. Medicii atrag atenția că obligarea acestora să se trezească cu o oră mai devreme poate provoca irascibilitate, somnolență și chiar creșterea riscului de probleme cardiovasculare în prima săptămână. „Unele studii arată că poate scădea inclusiv fertilitatea. Impactul acestei treceri la ora de vară este mai mare comparativ cu trecerea la ora de iarnă, când dormim cu o oră mai mult. Aceea este o schimbare mai ușor de acceptat”, explică dr. Goidescu.

Pentru a reduce efectele negative, specialistul recomandă un fel de „antrenament” în care, cu 10 zile – 2 săptămâni înainte, ne trezim cu 5–10 minute mai devreme zilnic. Este, de asemenea, importantă igiena somnului: evitarea cafelei și energizantelor după ora 12, a somnului de după-amiază, a meselor consistente seara și expunerea la lumina solară dimineața, pentru a reduce somnolența, precizează dr. Goidescu.

În ceea ce privește pacienții compartimentului de somnologie de la Spitalul Județean de Urgență Buzău, aceasta menționează că „Compartimentul nostru de somnologie este proaspăt înființat, nu am apucat încă să trecem cu el prin schimbarea orei de vară. Însă, din experiența mea în somnologie, nu prea am avut pacienți care să vină și să spună direct că nu s-au putut adapta la ora de vară, chiar dacă au avut dificultăți. De obicei, oamenii o acceptă ca pe o necesitate”.

În prezent, pacienții sunt în principal cei cu tulburări respiratorii în somn. „În luna februarie, au fost 35 de diagnostice și 16 pacienți care au beneficiat de terapie. Pacienții care nu urmează tratament au deja somnolență diurnă, de la ușoară la severă. În momentul în care apare și trezirea cu o oră mai devreme, această stare se accentuează”, spune medicul.

Dr. Goidescu atrage atenția și asupra fenomenului de ortosomnie, explicând că „Ortosomnia nu este propriu-zis o boală, ci o obsesie: obsesia de a monitoriza somnul cu ajutorul telefonului sau al altor dispozitive. Folosirea acestor dispozitive cu moderație nu este o problemă, însă utilizarea obsesivă și dorința de a încadra somnul în niște standarde rigide nu este benefică. În plus, telefoanele nu sunt instrumente medicale. Ele oferă doar estimări. Un stadiu de somn profund se stabilește prin investigații medicale, nu printr-un telefon sau un ceas inteligent. De aceea, nu este recomandat să ne bazăm exclusiv pe aceste dispozitive”.

Specialistul mai atrage atenția că simplul fapt că ne uităm la telefon noaptea afectează somnul, iar la copii, adolescenți și tineri există și tulburări precum „sleep typing”, situația în care, în somn, răspund la mesaje după ce aud notificările. „Aceste dispozitive trebuie folosite cu moderație. Ele nu înlocuiesc evaluarea medicală. Spitalul nostru dispune de un poligraf performant care monitorizează somnul, dar chiar și acesta necesită interpretarea unui medic. Aparatul poate înregistra sunete sau pauze respiratorii, dar nu poate interpreta complet contextul fără intervenție medicală. Altfel, interpretarea automată este echivalentă cu o estimare, nu cu un diagnostic”, concluzionează dr. Oana Goidescu.