Un chestionar realizat de Colegiul Medicilor din România (CMR) privind situația medicilor rezidenți evidențiază deficiențe în aplicarea cadrului legal, condițiile de muncă, dotările din spitale, organizarea și plata gărzilor, dar și aspecte privind formarea profesională, volumul de muncă și echilibrul între viața profesională și cea personală.

Prof. univ. dr. Cătălina Poiană a explicat că momentul realizării chestionarului este esențial pentru interpretarea rezultatelor, întrucât unele dintre probleme au început deja să fie corectate prin măsuri recente.

Ea a precizat că acesta s-a făcut la sfârșitul anului 2025 și a fost încheiat undeva în primăvara acestui an”, motiv pentru care „la unele dintre problemele ridicate avem deja lucruri rezolvate”, însă a subliniat că „suntem departe de a fi rezolvat toate problemele”, fiind „primii pași” într-un proces mai amplu.

Referitor la aplicarea legislației, aceasta a arătat că există diferențe importante între unitățile sanitare: „o parte din întrebări se referă la respectarea cadrului legal și am constatat că există deficite în implementarea și aplicarea uniformă a normelor legale”.

Datele chestionarului arată că 46% dintre rezidenți reclamă lipsa zilei libere după gardă, 81,7% lipsa uniformei medicale, iar 22% lipsa echipamentului de protecție.

În ceea ce privește remunerarea gărzilor, 89,6% dintre rezidenți solicită plata acestora încă din primul an de activitate. Prof. univ. dr. Poiană a precizat că acest aspect a fost deja reglementat, arătând că „89,6% solicită plata gărzilor din anul întâi ceea ce s-a rezolvat prin ordin 870 care vă spuneam că a fost recent actualizat”.

Un alt capitol important îl reprezintă mobilitatea profesională, unde 85,9% dintre rezidenți solicită posibilitatea efectuării de stagii în străinătate fără întreruperea contractului de muncă, aspect pentru care există deja reglementări privind recunoașterea stagiilor în străinătate.

În privința volumului de gărzi, 86,3% dintre respondenți consideră necesară limitarea numărului acestora pe lună. Distribuția arată diferențe semnificative: aproximativ 21% efectuează mai mult de cinci gărzi pe lună, 62% între una și patru gărzi, iar 14% nu efectuează gărzi.

Chestionarul evidențiază și probleme majore de infrastructură și organizare în spitale. Astfel, 91% dintre rezidenți afirmă că au nevoie de spațiu pentru activități profesionale, 92% semnalează lipsa camerei de gardă, iar mulți reclamă lipsa unui birou de lucru și a unui calculator.

În acest context, prof. univ. dr. Poiană a subliniat: „un procent de aproape 90% solicită dotări medicale corecte, aparatură și infrastructură mai ales la locul de muncă, pentru că este inuman să nu poată la locul de muncă să își desfășoare activitatea conform standardelor la care s-au pregătit”.

Problemele se extind și asupra programului de lucru și a remunerației. 64% dintre rezidenți declară că efectuează gărzi fără a fi remunerate, iar o parte dintre aceștia desfășoară activități suplimentare în weekend și în zilele de sărbătoare legală.

„64% efectuează gărzi fără să fie remunerate și din nou repet obligativitatea plății gărzilor rezidenților este stipulat acum cu subiect și predicat în noua formă a ordinului 870”, a precizat prof. univ. dr. Poiană.

De asemenea, chestionarul arată că aproximativ jumătate dintre rezidenți sunt implicați în activități conexe actului medical și că aproape 80% desfășoară muncă suplimentară, dintre care circa 40–42% frecvent, activități care în multe cazuri nu sunt remunerate.

Un alt aspect semnalat este munca în afara programului normal: aproximativ 30% dintre rezidenți declară două tipuri de activități neremunerate, iar circa 20% declară un tip de activitate suplimentară fără plată.

În privința condițiilor de muncă, 91% solicită spații dedicate activității profesionale, iar 92% solicită cameră de gardă, spațiu de odihnă și acces la echipamente de bază precum calculator, birou și grup sanitar adecvat. De asemenea, mulți rezidenți semnalează lipsa pauzei de masă și lipsa accesului constant la dezinfectanți și materiale de igienă.

În ceea ce privește dotările, rezidenții consideră necesare echipamente medicale de bază precum tensiometru, pulsoximetru și cântar, considerate esențiale pentru activitatea clinică.

Distribuția gărzilor este inegală, iar o parte dintre rezidenți efectuează mai mult de cinci gărzi lunar, în timp ce alții nu efectuează deloc, ceea ce evidențiază dezechilibre în organizarea activității.

În ceea ce privește activitatea în weekend și în zilele de sărbătoare legală, o parte semnificativă dintre rezidenți declară că aceasta nu este remunerată corespunzător, iar prof. univ. dr. Poiană a subliniat că acest aspect este problematic în raport cu practicile din alte țări europene.

În ceea ce privește formarea profesională, rezidenții solicită acces la cursuri, stagii și dezvoltare continuă, iar unele modificări legislative au permis deja participarea la programe de pregătire în timpul rezidențiatului.

Ea a subliniat că doar aproximativ 6% dintre respondenți afirmă că nimic nu i-ar convinge să profeseze în zone mai puțin atractive, ceea ce arată, în opinia sa, disponibilitatea majorității pentru activitate în condiții adecvate.

În plus, datele arată că mai mult de două treimi dintre rezidenți se află într-un deficit cronic de somn, raportând mai puțin de șapte ore de odihnă pe noapte, iar aproximativ 40% afirmă că au timp liber personal foarte puțin sau inexistent.

În final, prof. univ. dr. Cătălina Poiană a sintetizat că principalele nevoi ale rezidenților vizează condiții de muncă adecvate, infrastructură și dotări, echipe medicale funcționale, formare profesională și o remunerare corectă, în special în ceea ce privește plata gărzilor.

Chestionarul a fost realizat pe un eșantion de 1.467 de medici rezidenți de către Colegiul Medicilor din România, cu participarea centrelor universitare și a colegilor psihologi, cu implicarea conf. univ. dr. Beatrice Mahler în analiza și discutarea rezultatelor.