Colegiul Medicilor din România (CMR) a anunțat inițiative imediate privind sprijinul psihologic pentru medici și analiza condițiilor de muncă ale rezidenților, după decesul unui tânăr medic rezident aflat în gardă, incident pe care conducerea colegiului îl califică drept o tragedie.

Președintele CMR, prof. univ. dr. Cătălina Poiană, a transmis un mesaj de condoleanțe și a subliniat necesitatea unei abordări directe a problemelor din sistemul medical.

„În primul rând, condoleanțe familiei greu încercate în aceste momente de acest fapt nefericit, de această tragedie care s-a întâmplat. Moartea unui tânăr rezident este o tragedie, moartea oricărui om este o tragedie și cred că trebuie să avem curajul să abordăm problema direct și anume să aducem în atenție problemele pe care le presupune activitatea medicilor rezidenți.”

Aceasta a arătat că rezidenții reprezintă o categorie esențială pentru viitorul profesiei medicale și că sistemul trebuie să le ofere condiții adecvate de formare și practică.

„Este foarte importantă activitatea medicilor rezidenți pentru că fără ei nu putem să construim viitorul profesiei medicale și dacă vrem ca tinerii să rămână în România și să profeseze în această țară, cred că trebuie să le oferim ceva mai mult decât cuvinte și vorbe frumoase. Trebuie într-adevăr să le acordăm respectul profesional, trebuie să le asigurăm condițiile clare de formare profesională, cadrul în care să-și desfășoare activitatea și mai ales mentori care să le călăuzească pașii și modele reale de conduită profesională și umană”, atrage atenția președintele CMR.

Prof. univ. dr. Poiană a precizat că, deși schimbările nu pot fi făcute imediat, instituția își asumă implicarea în acest proces.

„Nu o să putem să facem lucrurile peste noapte și toate aceste lucruri despre care am vorbit nu se pot clădi de astăzi pe mâine, dar îmi doresc ca noi, ca și instituție, Colegiul Medicilor din România, să fim o parte activă a acestei noi construcții și îmi asum acest lucru, pentru ca medicul rezident din România să aibă un statut clar și să-și poată într-adevăr desăvârși pregătirea profesională în timpul anilor de rezidențiat, în condiții umane, în condiții decente și în condiții de respect profesional.”

În urma tragediei, conducerea CMR a demarat rapid discuții pentru măsuri concrete, inclusiv în zona sprijinului psihologic pentru personalul medical.

„O să mă întrebați ce am făcut concret, pentru că de cele mai multe ori când se întâmplă un asemenea eveniment cu toții îl aducem la cunoștință, discutăm despre el, dar nu se mai materializează cu absolut nimic concret. Și ce am făcut în aceste câteva ore, în această zi, imediat după întâmplarea acestui eveniment nefericit: în primul rând am luat legătura cu Facultatea de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității din București pentru a dezvolta împreună rapid un program de webinarii pentru medicii rezidenți, în special, dar și pentru celelalte categorii de medici.”

Programul vizează prevenirea și identificarea burnout-ului în rândul medicilor și oferirea de sprijin specializat atunci când este necesar.

„Pentru că cel mai important aspect este să ajutăm medicul să înțeleagă ce este burnout-ul și mai ales să deceleze când există pericolul real de burnout la persoana respectivă și mai ales să poată să discearnă între ce poate să gestioneze în cadrul acestei suprasolicitări și când este nevoie să capete sprijin medical, sprijin psihologic, sprijin psihiatric”, subliniază prof. univ. dr. Poiană.

În paralel, președintele CMR a anunțat și măsuri privind medicina muncii și responsabilitățile angajatorilor.

„Și, cu toate aceste probleme, prin acest program de webinarii vom fi alături de tinerii medici și, bineînțeles, profesioniștii în sănătate care vor dori să se alăture acestui program. De asemenea, împreună cu vicepreședintele CMR, domnul doctor Călin Bumbuluț, am luat legătura cu comisia de medicina muncii a Colegiului Medicilor din România și am rugat colegii acestei comisii să întocmească un document prin care să reiterăm două aspecte foarte importante: pe de o parte este vorba de controalele periodice legate de medicina muncii, iar pe de altă parte responsabilitățile angajatorilor privind condițiile de muncă ale personalului medical și în special ale rezidenților.”