Doar 52% dintre românii cu afecțiuni cronice declară că au o stare bună de sănătate fizică, potrivit sondajului PaRIS al OCDE, care a evaluat 107.000 de participanți cu vârsta de peste 45 de ani din 1.800 de cabinete de asistență medicală primară, în 19 țări, inclusiv România. Media OCDE este de 70%, semnalând diferențe semnificative în ceea ce privește funcționarea fizică, nivelul durerii și oboseala resimțită de pacienți.
În ultimele două decenii, speranța de viață în România a crescut cu peste 5 ani, ajungând la 76,4 ani în 2023, în timp ce mortalitatea infantilă și maternă a scăzut. În ciuda acestor progrese, rezultatele și performanța în sănătate rămân relativ scăzute comparativ cu țările OCDE, conform indicatorilor privind starea de sănătate, factorii de risc, accesul, calitatea îngrijirii și capacitatea și resursele sistemului de sănătate. Mortalitatea evitabilă este una dintre cele mai ridicate din OCDE, evidențiind provocări persistente în politicile de sănătate publică și în sistemul medical.
Conștientă de aceste provocări, România a adoptat recent o viziune strategică pentru un sistem de sănătate mai eficient și mai rezilient, în special prin Strategia Națională de Sănătate 2023-2030. Țara a implementat reforme care abordează sustenabilitatea fiscală, deficitul de profesioniști din sănătate și lacunele în calitate și siguranță. Pentru a eficientiza cheltuielile publice, în 2023 România a realizat o analiză a cheltuielilor pentru sănătate, care a servit la elaborarea bugetului pentru 2024, și urmează să extindă baza de contribuabili la Fondul Național de Asigurări de Sănătate.
Pentru a reduce migrația profesioniștilor, România a majorat substanțial salariile personalului din sectorul spitalicesc public. În plus, Autoritatea Națională pentru Managementul Calității în Asistență Medicală și implicarea pacienților sprijină promovarea îngrijirii centrate pe pacient și siguranța actului medical.
Raportul identifică trei domenii principale care necesită îmbunătățiri:
1. Eficiența sistemului de sănătate și combaterea corupției
România trebuie să reducă cheltuielile inutile și să îmbunătățească eficiența. Indicatorii relevă internări evitable peste media OCDE (569 față de 473 la 100.000 de locuitori), prescripții de antibiotice ridicate (26 de doze zilnice la 1.000 de locuitori față de 16 în media OCDE) și plăți informale către medici estimate de trei ori mai mari decât media UE (9% față de 3%). Măsurile recente includ creșterea salariilor medicilor, instruire în integritate, sisteme de feedback pentru pacienți și conștientizare crescută, dar sunt necesare coordonație mai bună, capacitate instituțională consolidată și angajament politic susținut pentru adoptarea deplină a Strategiei naționale anticorupție în sănătate.
2. Consolidarea asistenței primare, prevenției și utilizarea datelor medicale
Sistemul rămâne centrat pe spital, cu o rată a paturilor peste media OCDE (7,3 față de 4,2 la 1.000 de locuitori), serviciile spitalicești reprezentând 44% din cheltuielile pentru sănătate (față de 39% în OCDE), iar asistența primară doar 9% (față de 14%). Este necesară trecerea către asistență primară și comunitară, transferul paturilor de spital către centre de îngrijire de zi și pe termen lung, consolidarea controlului accesului și colaborarea cu pacienții. Prevenția primară și secundară trebuie întărită, mortalitatea prevenibilă și factorii de risc comportamentali – tutun, alcool, supraponderalitate, obezitate – depășesc mediile OCDE. România dezvoltă programe pilot de screening pentru cancer, registre naționale, caravane mobile și mediatori sanitari, dar sunt necesare fonduri suplimentare pentru echipamente și personal specializat.
Pentru pregătirea și răspunsul la crize, România modernizează infrastructura laboratoarelor, îmbunătățește coordonarea în situații de urgență și implementează Strategia Națională pentru Reducerea Riscului de Dezastre 2023-2035.
Tulburările de sănătate mintală, a doua cauză principală a anilor trăiți cu dizabilitate, rămân subdiagnosticate din cauza stigmatizării și accesului limitat. Sistemul de sănătate mintală se bazează în mare parte pe îngrijire instituțională și farmacoterapie. Planul de acțiune 2024-2029 urmărește îmbunătățirea condițiilor din spitalele de psihiatrie și respectarea demnității, însă este necesară o strategie națională mai amplă și resurse adecvate.
Datele medicale sunt fragmentate și subutilizate. Dosarele electronice există, dar sunt folosite mai mult administrativ și contabil. România lucrează la Strategia Națională de Sănătate Digitală, care va viza integrarea, guvernanța și interoperabilitatea datelor, crearea Agenției Naționale pentru Sănătate Digitală și extinderea telemedicinei.
3. Îmbunătățirea accesului la asistență medicală
Nevoile neacoperite sunt mari în comparație cu alte țări europene, din cauza acoperirii reduse și a cotei ridicate de partajare a costurilor. Deficitul de personal și distribuția inegală limitează accesul. Creșterile salariale recente au redus migrația medicilor, dar sunt necesare măsuri suplimentare pentru condițiile de muncă. Extinderea asistenței comunitare și modele de partajare a sarcinilor pot reduce presiunea, mai ales în zonele rurale, susținute de stimulente în locuințe și educație. Telemedicina are potențial de extindere, dar absența unei platforme naționale sigure limitează acoperirea.
Pentru planificarea și retenția personalului, guvernul a lansat Strategia multianuală de dezvoltare a forței de muncă în domeniul sănătății 2022-2030.
