Directorul Departamentului de Imunizare, Vaccinuri și Produse Biologice din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Kate O’Brien, a declarat că „la jumătatea drumului către Agenda de Imunizare 2030 (IA2030), țările reunite la cea de-a 79-a Adunare Mondială a Sănătății au marcat un moment important în reafirmarea angajamentului lor de a ajunge la toți, pretutindeni, cu vaccinuri care salvează vieți”.

Ea a subliniat că statele membre și partenerii globali „și-au reafirmat cu tărie sprijinul pentru strategia, obiectivele și implementarea programatică a IA2030, recunoscând imunizarea ca fiind una dintre cele mai puternice, eficiente din punct de vedere al costurilor și echitabile intervenții sanitare disponibile”, adăugând că „programele solide de imunizare sunt o piesă centrală pentru pregătirea și răspunsul la situații de urgență”.

O’Brien a avertizat că „totuși, progresul rămâne fragil”, întrucât „în prea multe țări, acoperirea vaccinală de rutină scade”, iar „focarele de boli care pot fi prevenite prin vaccinare apar într-o gamă mai largă de țări, inegalitățile cresc și mai mult, afectând copiii care primesc doze zero”, pe fondul dezinformării, conflictelor, presiunilor climatice și finanțării limitate.

Ea a precizat că „acestea nu sunt riscuri abstracte – sunt realități care afectează tot mai multe comunități din întreaga lume”, subliniind că „nicio țară nu își poate permite automulțumirea”.

Oficialul a evidenţiat iniţiativa „The Big Catch-Up”, arătând că „țările nu numai că au reușit să ajungă la copiii care nu au fost vaccinați în timpul pandemiei de COVID-19, dar au consolidat și sistemele de asistență medicală primară pentru a se asigura că niciun copil nu va fi lăsat în urmă în viitor”, însă a subliniat că „redresarea singură nu este suficientă”.

Ea a adăugat că este necesar „să mergem mai departe pentru a ajunge la populațiile care sunt cronic omise, pentru a demonta informațiile false care lovesc comunitățile, pentru a consolida încrederea și pentru a consolida programele de imunizare de rutină, astfel încât acestea să poată rezista șocurilor viitoare”.

A fost subliniată și nevoia de „consolidare a pregătirii pentru situații de urgență în domeniul sănătății prin asigurarea mobilizării rapide a vaccinurilor, consolidarea planificării de contingență și integrarea sistemelor de imunizare, supraveghere și răspuns la situații de urgență”, într-un context în care „capacitatea de a anticipa, de a se pregăti și de a răspunde la focarele de boli prevenibile prin vaccinare va fi din ce în ce mai critică într-un mediu global complex și în continuă evoluție”.

În mesaj este prezentat și impactul vaccinului antimalaric RTS,S, unde se arată că „pe parcursul a patru ani, se estimează că unul din opt decese infantile au fost evitate în rândul celor eligibili să primească vaccinul împotriva malariei în Ghana, Kenya și Malawi”.

O’Brien a explicat că „în prezent, având în vedere că 25 de țări din Africa oferă vaccinuri împotriva malariei, impactul vaccinurilor va crește – pentru a preveni malaria, a reduce mortalitatea infantilă și a crea puncte de contact suplimentare în domeniul sănătății pentru a furniza alte servicii esențiale de sănătate”, subliniind că „aceasta arată în practică imunizarea integrată, pe tot parcursul vieții”.

În paralel, au fost evidenţiate progresele privind vaccinurile împotriva tuberculozei, unde „planificarea succesului pentru persoanele cu risc se intensifică”, deși studiile clinice nu sunt încă finalizate, iar rezultatele sunt așteptate până în 2028.

În cadrul 79th World Health Assembly (WHA79) au fost discutate „ridicarea finanțării interne ca prioritate națională, strategiile de acces echitabil, integrarea noilor vaccinuri cu programele existente și pregătirea țărilor pentru implementare și acceptare comunitară”, întrucât „tuberculoza rămâne una dintre cele mai mortale boli infecțioase din lume”.

În concluzie, Kate O’Brien a transmis că „în toate aceste eforturi — fie că este vorba de redresarea programelor de imunizare de rutină, introducerea de noi vaccinuri sau accelerarea inovației — echitatea rămâne în centrul acestei activități”, adăugând că „trebuie să trecem de la vorbe și angajamente la acțiuni locale”, iar „regresul nu este o opțiune”.

Ea a subliniat că atingerea obiectivelor IA2030 va necesita „investiții interne susținute, o conducere puternică la nivel de țară și parteneriate eficiente”, dar și „încredere în vaccinuri, în sistemele de sănătate și unii în alții”.