Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) a organizat, miercuri, evenimentul „Sănătatea românilor între speranțe, provocări, investiții și inovație” în cadrul căruia au fost abordate subiecte de o importanță majoră pentru sistemul național de sănătate.
Cu acest prilej, preşedintele Colegiului Medicilor din Municipiul Bucureşti (CMMB), prof. univ. dr. Cătălina Poiană, a menționat că este mai scump pentru statul român să se deconteze tehnici terapeutice făcute în străinătate decât să se implementeze efectuarea lor în ţară, pledând pentru o reglementare legislativă care să asigure accesul la terapii inovatoare.
„Avem acces la multe terapii inovatoare sau tehnici terapeutice, dar pentru multe dintre ele pacientul trebuie să plece în străinătate să le efectueze. La un moment dat, trebuie să avem curajul să recunoaştem că este mai scump pentru statul român să se deconteze aceste tehnici făcute în străinătate decât să implementeze efectuarea lor în România, nemaivorbind de confortul pentru pacient şi de calitatea vieţii pacientului şi costurile pe care le impun asemenea lucruri, dincolo de ceea ce se decontează de la Casă. Ca profesionist în sănătate şi în calitate de preşedinte al Colegiului Medicilor din Bucureşti, susţin cu tărie necesitatea creării unei reglementări legislative care să asigure accesul la terapii inovatoare şi, nu în ultimă instanţă, inovaţia în medicină”, a subliniat președintele CMMB.
„Dincolo de empatie şi de determinare în relaţia cu pacientul, medicul trebuie să aibă o puternică pregătire profesională şi noi suntem în permanenţă implicaţi în educaţia medicală continuă, dar medicul trebuie să lucreze într-un sistem de sănătate care să îi asigure accesul, ca profesionist, la toate acele tehnici şi metode de investigaţie care asigură un diagnostic precoce, care ne ajută să punem un diagnostic pozitiv bun, corect şi să dăm pacienţilor noştri cele mai bune tratamente”, a adăugat prof. univ. dr. Cătălina Poiană, precizând totodată că, din chestionarele aplicate medicilor din Bucureşti a reieşit că „nu neapărat retribuţia” este elementul care îi face să plece din ţară, ci „simplul fapt că nu pot să îşi desfăşoare activitatea în nişte condiţii care să fie la înălţimea pregătirii profesionale”, precum şi „lipsa accesul la medicaţii care să asigure rezulate optime”.
La rândul său, preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC), Radu Gănescu, a subliniat importanţa colaborării între asociaţiile de pacienţi, producători şi autorităţi în vederea asigurării accesului la tratament pentru orice pacient.
„Cred că este nevoie de o implicare mult mai mare în România a asociaţiilor de pacienţi. O implicare mult mai mare la nivel de autoritate. Şi aş vrea ca acest lucru să se poată face şi pe viitor, cu toate că, având în vedere ce se pregăteşte prin anumite normative, vedem că involuăm, în loc să evoluăm şi s-ar putea să fie perioada următoare lucruri foarte importante de reglementat, dacă nu se găsesc soluţii.
Dar eu cred că noi trebuie să promovăm asociaţiile de pacienţi, să fie mai active şi mai aplicate pe zona medicamentelor. Este o zonă tehnică, o zonă foarte de nişă, iar dacă e să întrebăm pacienţii care au nevoie de acces la tratament probabil puţini dintre ei vor şti ce înseamnă partea asta de accesibilitate, apropo de studii clinice, de evaluarea tehnologiilor, de aprobări şi de regulamente, dar eu cred că prin informare şi educare putem să creştem nivelul”, a declarat reprezentantul COPAC.
